(UCRAINA ÎN DIRECT) Catherine Ashton despre noile legi adoptate de Rada Supremă: Sunt îngrijorată profund în legătură cu evenimentele de la Kiev

"Sunt îngrijorată profund în legătură cu evenimentele de la Kiev", a indicat într-un comunicat șefa diplomației europene Catherine Ashton, denunțând textele votate ‘în grabă’ și care limitează ‘drepturile fundamentale’ ale cetățenilor ucraineni. Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și securitate comună a denunțat măsurile ce restrîng dreptul de întrunire și libertatea de exprimare și a mass-media.

‘Aceste evenimente nefericite se întîmplă într-un moment de criză politică și nu contribuie la consolidarea încrederii’, a declarat Ashton, pledînd pentru o ‘soluție politică’ care ‘nu se poate realiza decît printr-un dialog cuprinzător cu toate părțile interesate’.

Catherine Ashton i-a cerut președintelui ucrainean Viktor Ianukovici să ia măsuri pentru revizuirea acestor legi, scrie emaramures.ro.

Comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, a declarat pe contul său de pe Twitter că este ‘profund îngrijorat de legislația care limitează libertățile și contravine aspirațiilor europene ale Ucrainei și angajamentelor sale pentru un acord de asociere’cu UE.

Parlamentul ucrainean, dominat de parlamentarii partidului de guvernămînt, a adoptat joi o serie de legi care înăspresc sancțiunile împotriva manifestanților. Instalarea neautorizată a corturilor sau a podiumurilor în locuri publice vor fi pedepsite cu 15 zile de detenție.

În plus, alte legi prevăd pedepse cu închisoarea de pînă la cinci ani pentru persoanele care blochează clădiri guvernamentale, măsuri și amenzi împotriva persoanelor care manifestează cu mască sau cagule pe cap sau persoane care manifestează în coloane de mașini.

Defăimarea pe internet va fi, de asemenea, pedepsită cu amenda sau muncă în folosul comunității, amintește France Presse. O mobilizare în masă, fără precedent după ‘revoluția portocalie’ în 2004, s-a produs în Ucraina, ca urmare a deciziei autorităților de a suspenda semnarea Acordului de asociere la UE, în favoarea unei apropieri de Rusia.

(UPDATE 11.37) Deputații din Ucraina au adoptat ieri, 16 ianuarie, amendamente la legea organică privind telecomunicațiile. Acum, pentru achiziționarea cartelei SIM a oricărui operator de telefonie mobilă din Ucraina, cetățenii trebuie să semneze un contract. Prin urmare, de astăzi, 17 ianuarie pentru a cumpăra o cartelă SIM ucrainenii trebuie să prezinte pașaportul.

Acest proiect de lege permite Comisiei Naționale să interzică accesul abonaților la site-urile care conțin informații ce contravin legii din Ucraina. De asemenea, acest proiect de lege cuprinde sancțiunile pentru calomnie și extremism.

Pentru aceste schimbări deputații au votat prin ridicarea mâinii. Această procedură vice-președintele parlamentului a explicat-o prin faptul că deputaților partidului de guvernământ le-au fost retrase legitimațiile.

(UPDATE 08.30) Statele Unite iau în calcul impunerea unor sancţiuni şi restricţii privind obţinerea vizelor pentru cetăţenii ucraineni după ce autorităţile din ţară vecină au intervenit violent în timpul protestelor antiguvernamentale.

Adjunctul secretarului de Stat american pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, a declarat, citând Comitetul pentru Relaţii Externe din cadrul Senatului American, că administraţia de la Washington "rămâne deschisă" asupra posibilităţii impunerii unor sancţiuni şi a restricţiilor pentru obţinerea vizei de către persoanele responsabile de comiterea violenţelor îndreptate împotriva demonstraţiilor paşnice din Ucraina, , titrează ziare.com.

(UPDATE 08.10) La câteva ore după ce un tribunal din Kiev a interzis blocarea instituțiilor publice de către demonstranții pro-europeni, în Senatul Statelor Unite au avut loc audieri pe tema situației din Ucraina.

Comisia pentru politică externă din Senatul american a organizat audieri legate de situaţia politică din Ucraina la numai o zi după ce un tribunal ucrainean a decis să interzică demonstraţiile în centrul capitalei, Kiev. Demonstraţii care au început la sfârşitul lui noiembrie, după ce regimul preşedintelui Victor Ianukovici refuzat să mai semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, la presiunile Rusiei şi în speranţa, confirmată între timp, de a obţine o reducere semnificativă a preţului la gaze.

Decizia de a interzice temporar (până pe 8 martie) manifestaţiile in centrul capitalei a fost luată de un tribunal din Kiev încă pe 8 ianuarie, dar publicată miercuri, 15 ianuarie. Tribunalul dă şi o definiţie a manifestaţiilor interzise, cele la care se folosesc „megafoane, pancarte şi corturi”.

Miile de manifestanţi care se afla încă în Piaţa Independenţei din Kiev, unde au loc manifestaţiile anti-guvernamentale, s-au temut că poliţia va interveni pentru a-i evacua. Dar, pentru moment, forţele de ordine nu au intervenit. Au fost momente, în timpul acestor manifestaţii non-stop, când în Piaţa, erau zeci si sute de mii de protestatari. Iar maidanul devenise, mai ales în decembrie anul trecut, loc de pelerinaj pentru politicieni europeni si americani, titrează europalibera.org.

La Washington, în Senat, adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, a declarat că administraţia Obama speră ca tensiunile din Ucraina să dispară democratic, după negocieri, și nu prin intervenţia poliţiei. „Ca majoritatea ucrainenilor, Statele Unite şi partenerii săi europeni vor ca situaţia de criză să fie rezolvată politic, democratic şi ce-i mai important, fără utilizarea forţei. Ultima remarcă se aplică atît guvernului, cît şi protestatarilor…” Dna Nuland a criticat protestele violente din faţa unui tribunal din Kiev, pe 10 decembrie, dar şi mai mult climatul tensionat creat de autorităţi, care au încurajat astfel de derapaje.

Senatorul Robert Mendez, preşedintele Comisiei de politică externă, a criticat administraţia Obama pentru faptul că nu a criticat suficient de „deschis şi direct” Rusia, care a recurs la metode de şantaj economic. Critică respinsă categoric de Victoria Nuland: „Am spus de multe ori, în public şi privat, că presiunile exercitate nu numai asupra Ucrainei, dar şi a Moldovei şi Georgiei reprezintă încălcarea unor principii fundamentale, asemenea celor de la Helsinki sau cele care stau la baza Organizaţiei Mondiale a Comerţului”.

Senatorul republican John McCain, care a fost în decembrie la Kiev pentru a-şi exprima sprijinul pentru protestele pro-europene, a declarat de asemenea că Rusia este sursa crizei din Ucraina. „Ucraina vrea să fie o ţară europeană. Nu una alăturată Rusiei. Asta este esenţa problemei”, a declarat McCain, în timp de adjunctul Secretarului de Stat pentru Democraţie şi Drepturile Omului a promis sprijinul continuu al Statelor Unite pentru ucrainenii care mai cred în viitorul democratic şi european al ţării lor.

(UPDATE 08.01) Și în această noapte oamenii au continuat să se adune în Piața Maidan, pentru a-și striga nemulțumirea față de politica de la Kiev.

(Știre inițială 07.40) Mai mulţi parlamentari ucraineni apropiaţi ai preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, au reuşit joi, 16 ianuarie, să obţină aprobarea unui proiect de lege controversat prin care se încearcă diminuarea protestelor antiguvernamentale, informează BBC.

Noua lege aprobată de Parlamentul din Ucraina interzice amplasarea neautorizată a corturilor în spaţiul public, precum şi răspunderea penală în cazul calomnierii oficialilor guvernamentali. Modificările legislative care au drept scop restrângerea activităţii legale a protestatarilor aflaţi în Piaţa Independenţei din Kiev au fost votate mai degraba printr-un spectacol al mâinilor, decât prin procedura corectă de numărare a voturilor. Legile au fost votate după ce deputaţii din partidul condus de Ianukovici, alături de comunişti şi de câţiva independenţi au făcut front comun pentru abrobarea proiectelor. Nu au lipsit nici încăierările între parlamentarii puterii şi cei ai opoziţiei, unul dintre oficiali fiind lovit violent in faţă.

Prima lege aprobată prevede o amendă sau chiar detenţie pentru cei care instalează în mod neautorizat corturi sau amplificatoare în locurile publice. Apoi, cea de-a doua lege trecută îm parlamentul ucrainean prevede pedepse de aproape un an de muncă în folosul comunităţii pentru calomnierea oficialilor guvernamentali.