Ucrainenii vor prelua experienţa societăţii civile din R. Moldova

Conferinţa de la Kiev a fost una de totalizare a proiectului „Consolidarea societăţii civile cu scopul dezvoltării democraţiei”, desfăşurat în perioada septembrie 2009 – iulie 2011, cu scopul de a îmbunătăţi relaţia dintre guvernare şi societatea civilă, de a contribui la o dezvoltare mai eficientă a politicilor de către guvernare, de a creşte cooperarea între ONG-uri în Ucraina şi Moldova, la nivel transfrontalier şi la nivel european. Astfel, timp de două zile, delegaţiile din cele două ţări – RM şi Ucraina – au participat la diverse seminare, au făcut schimb de experienţă, şi-au împărtăşit cele mai bune practici şi au discutat despre rezultatele obţinute timp de doi ani.

Succesul se întâmplă doar cu concursul autorităţilor publice locale…

Aliona Badiur, de la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), a subliniat în cadrul evenimentului că, în timpul realizării proiectului, nivelul de implicare a societăţii civile în procesul decizional s-a majorat semnificativ. „Timp de doi ani, am susţinut iniţiativele privind drepturile omului, antidiscriminare şi procesul decizional. Un fapt important este că, pe parcurs, reprezentanţii societăţii civile au colaborat strâns cu reprezentanţii Puterii. În domeniul drepturilor omului s-a colaborat cu Comisia parlamentară privind drepturile omului, unde s-a discutat planul de acţiuni privind drepturile omului pentru anii 2011-2014. De asemenea, a fost elaborată strategia de combatere a discriminării. Mă bucură că tot mai des reprezentanţii societăţii civile sunt invitaţi pentru a face lobby sau pentru a participa activ în procesul de luare a deciziilor”, a menţionat Aliona Badiur.

Participanţii la conferinţă s-au arătat încântaţi de rezultatele seminarelor desfăşurate în cele două zile de conferinţă şi spun că schimbul de experienţă le va fi util atât reprezentanţilor din Ucraina, cât şi celor din Moldova. Vlad Ghiţu, director executiv al Centrului CONTACT Bălţi, deşi consideră că Moldova are mai multe rezultate în acest domeniu decât Ucraina, spune că va prelua anumite practici de la ONG-urile ucrainene, în special, cele „ce ţin de lucrul voluntarilor la colectarea de fonduri şi managementul voluntarilor, care e unul util, precum şi alte modele din domeniul colectării deşeurilor. Pentru mine este important ca în municipiul Bălţi, unde activez, şi în regiunea de nord a RM să aplicăm modele ce s-au dovedit foarte reuşite şi utile în Ucraina. Vom propune administraţiei locale semnarea unui acord de parteneriat între primăria municipiului şi coaliţia de ONG-uri locale. Sper ca acest lucru să-l finalizăm până în toamnă”, a spus Vlad Ghiţu.

Un alt participant la conferinţă, Valeriu Rusu, director executiv ADR „Habitat” din Rezina, s-a arătat mulţumit de rezultate, subliniind că „este de datoria autorităţilor publice şi a sectorului asociativ să răspândească pe întreg teritoriul RM aceste practici dobândite aici, care vor aduce ulterior rezultate şi beneficii în folosul cetăţenilor, comunităţii, or, acesta este scopul comun al autorităţilor publice şi a societăţii civile”. „Am discutat problemele colaborării dintre organizaţiile obşteşti şi administraţia publică locală, şi asta deoarece – pentru a dezvolta o comunitate, pentru a face schimbări în comunitate – e nevoie de o colaborare fructuoasă între administraţia publică şi asociaţiile obşteşti din această localitate”, a spus Nina Bândiu, director executiv „CONSULT-NORD” din s. Pelinia, r-nul Drochia. Ea speră că, în urma proiectului, se vor consolida relaţiile dintre autorităţi şi membrii societăţii civile şi că vor colabora mai intens pentru a dezvolta comunitatea locală.

Moldova, mai avansată decât Ucraina

Şi reprezentanţii administraţiei publice spun că experienţa de la Kiev este utilă şi interesantă, întrucât cele câteva zile de conferinţă au dat în vileag problemele societăţii civile din RM şi din Ucraina în colaborare cu autorităţile publice locale şi au propus metode de îmbunătăţire. Totodată, colegii din Ucraina au apreciat progresele înregistrate de Moldova. Victor Bobîrenko, de la Biroul de Analize Politice din Ucraina, a menţionat că, iniţial, se gândea că sectorul asociativ din Ucraina poate învăţa ceva de la europeni, „dar se pare că noi avem multe de învăţat şi de la Moldova. Mă bucur că prietenii noştri din Moldova au reuşit mai multe. Acum, avem către ce tinde şi sperăm că în curând vom progresa şi noi, dar pentru asta trebuie să facem presiuni asupra autorităţilor, să schimbăm puterea în timpul alegerilor, ceea ce nouă deocamdată nu ne-a reuşit”, a încheiat Victor Bobîrenko.

Sugestii şi recomandări

În urma activităţilor efectuate pe parcursul celor două zile de conferinţă, participanţii la eveniment au formulat împreună câteva recomandări care pot ajuta organizaţiile societăţii civile şi guvernele să coopereze mai eficient. Astfel, ei au recomandat reprezentanţilor executivelor să îmbunătăţească profesionalismul funcţionarilor publici, să iniţieze un parteneriat trans-sectorial pentru a rezolva împreună problemele sociale, să dezvolte o strategie de colaborare cu societatea civilă pentru a demonstra transparenţa guvernului şi disponibilitatea acestuia.

Cei prezenţi au recomandat organizaţiilor societăţii civile să se unească pentru a rezolva problemele comune, să se adreseze autorităţilor cu probleme clar formulate şi soluţii specifice, să elaboreze şi să implementeze mecanismele de participare a ONG-urilor în procesul legislativ şi cel decizional, şi să coopereze cu autorităţile prin strategii comune de dezvoltare. Proiectul, finanţat de Fondul ONU pentru Democraţie (UNDEF), a culminat cu un Masterclass la care au fost prezenţi 80 de practicieni ai societăţii civile, având scopul să formeze reţele şi să facă advocacy mai eficient, şi să promoveze exemplele de practici pozitive colectate.

Andreea Ştefan