Având în vedere politica tradițională pro-armeană a Franței, se poate presupune că la reuniunea cvadrilaterală de la Praga au fost pregătite diverse capcane și trucuri pentru Azerbaidjan. De asemenea, partea franceză nu face nici ea un secret din sprijinul său pentru Armenia.
Reuniunea, care a durat mai mult de cinci ore și a constat din două părți, a evitat toate încercările de a exercita presiuni asupra Azerbaidjanului. Este posibil ca Armenia și Franța să fi presupus că ar putea exercita presiuni asupra Azerbaidjanului din cauza incidentelor de la frontieră.
În declarația finală, Azerbaidjanul și Armenia și-au recunoscut reciproc integritatea teritorială și suveranitatea, Carta ONU fiind documentul de bază în această privință.
Tradus în limbaj diplomatic obișnuit, acest lucru reafirmă faptul că Karabahul este parte integrantă a Azerbaidjanului. De asemenea, este demn de remarcat faptul că declarația menționează principiul suveranității. Prin recunoașterea suveranității, Armenia recunoaște suveranitatea Azerbaidjanului asupra Karabahului.
Se convine să se organizeze o reuniune a Comisiei de delimitare a frontierelor în viitorul apropiat.
UE și Franța doreau să înființeze o misiune de monitorizare a frontierelor, incluzând Azerbaidjanul, și să o folosească pentru a intra în regiune. Azerbaidjanul a obiectat la acest lucru. Pentru că Azerbaidjanul este o țară care își prețuiește suveranitatea. După ce a fost exprimată o poziție fermă, s-a decis ca misiunea să opereze numai pe teritoriul armean.
Azerbaidjanul va coopera cu misiunea în conformitate cu interesele sale. Misiunea de frontieră va contribui la consolidarea încrederii și la procesul de delimitare. Prin acceptarea acestei misiuni la frontieră, Armenia a demonstrat încă o dată că nu este un stat suveran. Acesta este un pas nou și serios împotriva Rusiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
