România a intrat joi în ultima zi de stare de urgenţă, la două luni de la instituirea ei prin decret prezidenţial, ca urmare a pandemiei de coronavirus. Bucureștiul urmează astfel exemplul statelor europene, mare parte dintre ele trecând deja la relaxarea treptată a măsurilor de combatere a infecției. Au fost două luni în care au fost suspendate drepturi constituționale și libertăți fundamentale, cum ar fi dreptul la libera circulație sau chiar dreptul la proprietate. România va trece la starea de alertă, în timp ce mare parte dintre restricții vor rămâne însă în vigoare și, spre deosebire de alte țări, nu vor fi reluate curusurile școlare, restaurantele și barurile rămân în continuare închise, iar deplasările în afara localităților sunt și ele restricționate. Se deschid în schimb parcurile și se renunță, în mare parte, a declarația pe proprie răspundere, iar măștile sanitare devin obligatorii în spațiile închise. Restricțiile intră însă în vigoare odată cu legea privind starea de alertă adoptă de Parlament, adică cel mai devreme luni.
Pe 4 mai, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că starea de urgenţă nu va fi prelungită. "Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă şi în acest fel data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă, (…) care este prevăzută de legislaţia specifică ce clarifică cum se acţionează în situaţia unei epidemii şi noi clar suntem, din păcate, într-o epidemie de COVID-19", declara, la acea dată, şeful statului, potrivit Agerpres.
Preşedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenţă pe teritoriul României pe 16 martie, pentru 30 de zile, ulterior ea fiind prelungită, pe 14 aprilie, pentru încă 30 de zile.
Instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României a venit la doar câteva zile după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii declarase pandemie de coronavirus.
Până în prezent, pe teritoriul ţării noastre s-au înregistrat peste o mie de decese din cauza virusului SARS-CoV-2 şi peste 16.000 de persoane infectate, conform ultimei raportări prezentate de Grupul de Comunicare Strategică.
Mai sunt 14.313 persoane în carantină instituţionalizată pe teritoriul României, iar alte 18.980 sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală. Cele mai multe cazuri de coronavirus s-au înregistrat, potrivit ultimei raportări, în Suceava – 3.317, Bucureşti – 1.555, Neamţ – 785, Arad – 679, Botoşani – 632, Mureş – 621, Braşov – 594, Hunedoara – 589, Galaţi – 522, Cluj – 516.
Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală.
Prin decretul din 14 aprilie privind prelungirea stării de urgenţă pentru încă 30 de zile au fost dispuse măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, stare civilă, economic, al fondurilor europene, sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie, afaceri externe, transporturilor şi infrastructurii, educaţie şi cercetare. În această perioadă au fost emise 12 ordonanţe militare cu măsuri privind toate aceste domenii.
Trei zile fără restricții
După ridicarea stării de urgenţă, ar urma să fie instituită starea de alertă. Parlamentul a adoptat proiectul Guvernului privind măsurile din starea de alertă, fiind făcute mai multe modificări.În baza acestei legi pot fi introduse restricționate anumite drepturi. Acest lucru însă se poate întâmpla după intrarea în vigoare a legii, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Actul normativ, dacă nu e contesta la CCR, ajunge vineri la promulgare. Dacă acest lucru se întâmplă și e publicat în Monitorul Oficial, intră în vigoare luni, 18 mai, ceea ce înseamnă că trei zile nu vor fi restricții din punct de vedere legal.
Legea privind starea de alertă precizează că, în cazul în care starea de alertă se instituie în cel puţin jumătate de ţară, este nevoie de încuviinţarea Parlamentului în termen de 5 zile. În forma Guvernului această prevedere nu exista, iar în forma adoptată de Senat, încuviinţarea stării de alertă era necesară doar dacă această măsură era luată la nivelul întregii ţări.
De asemenea prevede şi posibilitatea deschiderii centrelor comerciale cu suprafaţă mai mică de 15.000 mp şi a teraselor, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară, aceste prevederi fiind introduse de parlamentari.
Totodată, amenzile pentru nerespectarea măsurilor dispuse în timpul stării de alertă pot fi între 500 și 15.000 de lei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
