După zece ani de puşcărie, pentru comportament exemplar, administraţia penitenciarului a decis să trimită materialele în instanţa de judecată pentru eliberarea condiţionată a lui Cernev. Judecătorul Ghenadie Morozan a refuzat însă, în mod repetat, cererea de eliberare. Din 2005, deţinutul a fost închis în izolator – aceasta fiind soluţia pentru a-l apăra de puşcăriaşii care îl torturau din cauza că-i originar din regiunea secesionistă a R. Moldova.
Andrei Cernev, născut în 1983 în oraşul Râbniţa, a fost condamnat pentru tentativă de omor în 2002. În vara acelui an, el a plecat la Ceadâr-Lunga pentru a-l ajuta pe unchiul său la construcţia casei. După ce a aflat că unchiul nu doreşte să-i plătească, Andrei, fiind în stare de ebrietate, a intrat în casă şi l-a bătut crunt. Pentru crima comisă, pe 21 iunie 2002, Cernev a fost condamnat, conform art. 15, alin. 2 (tentativă de omor), 88.4 şi 40 (cumul de sentinţe), Cod Penal în ediţie veche, la 12 ani de închisoare. Azi, el îşi ispăşeşte pedeapsa în Penitenciarul nr. 4 din Cricova.
La începutul lunii august 2011, la şedinţa Comisiei Penitenciarului, a fost luată decizia de a înainta în instanţă materialele despre eliberarea condiţionată a deţinutului Andrei Cernev.
Victima a decedat… în decizia judecătorului
Demersul Comisiei a fost examinat în şedinţa de judecată din 13 octombrie 2011, după care, la 20 octombrie, judecătorul Ghenadie Morozan l-a respins, considerându-l prematur. „Instanţa de judecată ţine cont de faptul că Andrei Cernev a comis o infracţiune cu aplicarea violenţei, care s-a soldat cu decesul persoanei, fapt ce permite instanţei de a considera că acesta ar putea continua acţiunile sale criminale.[…] Condamnatul nu a păşit pe calea corijării şi pedeapsa penală nu şi-a atins scopul”, se menţionează în decizia judecătorului, răspuns care a fost expediat deţinutului pe 8 decembrie 2011.
„Demersul a fost respins, motivându-se faptul că victima a murit, ceea ce nu este adevărat”, ne-a spus Andrei Cernev. „Victima este vie. Am chiar o scrisoare de la ea, consemnată la notar, în care se menţionează că unchiul meu este de acord ca eu să fiu eliberat condiţionat”, a afirmat deţinutul.
Şi în demersul administraţiei penitenciarului, prezentat la şedinţa de judecată, este menţionat doar art. 15, alin. 2 şi 88.4, adică tentativă de omor. Am mai aflat de la administraţia închisorii că, în afară de aceste articole, Andrei Cernev a fost condamnat şi conform art. 40, adică cumul de sentinţe. Anterior, el a fost judecat pentru furt, iar în termenul de probă a comis infracţiunea de la Ceadâr-Lunga.
Cernev anunţă greva foamei
A doua cerere trimisă în instanţă urma să fie examinată de acelaşi judecător – Ghenadie Morozan – pe 21 decembrie 2011. Şedinţa însă a fost amânată. Indignat de faptul că nu a primit nici un răspuns, Andrei Cernev a anunţat greva foamei în luna ianuarie 2012. A renunţat doar după ce a fost înştiinţat că următoarea şedinţă va avea loc pe 23 februarie. Judecătorul Ghenadie Morozan a respins din nou demersul, invocând aceleaşi motive. „Mi-au spus că voi primi răspuns peste şapte zile, l-am primit însă pe 15 martie curent. Cererea a fost refuzată din nou. În încheiere era specificat că nu m-am corijat”, a afirmat Andrei Cernev. „Cum nu m-am corijat, dacă administraţia închisorii a luat decizia ca eu să fiu eliberat condiţionat? Stau închis de 10 ani. Am fost judecat de acelaşi judecător, care a respins cererea de eliberare condiţionată de două ori. Mă aflu în izolator 24 de ore din 24, între patru pereţi, în condiţii greu de imaginat… Am dreptul doar la o oră de plimbare pe zi…”, a afirmat el.
Morozan: „Instanţa superioară se va expune…”
Deţinutul îşi ispăşeşte pedeapsa în izolator pentru că, afirmă el, „a fost bătut în 2005 de către alţi puşcăriaşi din cauza unor neînţelegeri pe motive naţionaliste”.
„Conform art. 206 al Codului de executare al R. Moldova, condamnatului i se asigură securitate personală, dacă acesta are probleme cu alţi deţinuţi. De regulă, problemele apar în urma datoriilor acumulate la jocurile de cărţi sau alte îndeletniciri pe care le practică cei aflaţi în închisoare”, ne-a spus şeful adjunct al Penitenciarului nr. 4, căpitanul de justiţie Eugen Caraman. „Cernev s-a adresat către administraţie cu o cerere şi a fost izolat pe 15 august 2005”, a adăugat el.
Potrivit administraţiei închisorii, izolarea a avut efect asupra deţinutului: acesta tremură atunci când are emoţii. „Se poartă frumos şi respectă normele de conduită. Nu avem obiecţii cu privire la comportamentul lui din ultimii ani. Cernev a fost încadrat şi la munci fără remunerare. Pe parcursul aflării sale în închisoare, timp de aproape zece ani, el a avut nouă încălcări de regim. Trei dintre acestea au fost pedepsite cu întemniţarea în carceră, iar altele şase – cu mustrare”, a spus şeful adjunct al instituţiei.
Contactat de TIMPUL, judecătorul Ghenadie Morozan a menţionat că, dacă Andrei Cernev nu este de acord cu decizia instanţei, atunci o poate ataca la Curtea de Apel. „Instanţa superioară se va expune după ce va verifica datele dosarului…”, a conchis grăbit judecătorul.
Articolul 206 al Codului de executare al R. Moldova stipulează că „la apariţia pericolului pentru securitatea personală a condamnatului, el este în drept să adreseze oricăreia dintre persoanele cu funcţie de răspundere a penitenciarului o cerere privind asigurarea securităţii personale. În acest caz, persoana cu funcţie de răspundere este obligată să întreprindă imediat măsuri pentru asigurarea securităţii personale a condamnatului, iar, după caz – şi măsuri de protecţie din partea statului”.
Vitalie Nagacevschi, avocat
Nu văd nicio problemă în faptul că ambele cereri au fost examinate de acelaşi judecător. Dacă administraţia închisorii sau comandantul au anumite dubii vizavi de imparţialitatea judecătorului, n-au decât să înainteze recuzare. Recuzarea va fi examinată de un alt judecător, care va decide dacă există sau nu temeiuri ce ar pune la îndoială imparţialitatea judecătorului.
