Declarațiile de Unire, semnate în ultimul timp de tot mai multe localități din R. Moldova, au condus la reacții bolnăvicioase din partea socialiștilor și a susținătorilor acestora. Nici UTA Gagauz-Yeri nu a rămas indiferentă, căci toate localitățile din autonomie au semnat declarații de statalitate. Iar bașcanul Irina Vlah a spus că promotorii Unirii nu vor fi primiți în regiunea administrată de ea. Pornind de la ideea că, astăzi, reîntregirea Țării Românești pare a fi mai reală ca niciodată, iar Comratul amenință de ani buni că, în acest caz, își va proclama independența, TIMPUL a discutat cu mai mulți foști și actuali politicieni din autonomia găgăuză despre viitorul acestui pământ în cazul în care ar deveni peste noapte o nouă republică fantomă. Din ce bani ar exista atunci Găgăuzia și cum ar supraviețui, în condițiile în care comunitatea internațională nu i-ar recunoaște statalitatea?

Găgăuzia nu poate fi independentă

Potrivit Legii cu privire la statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, în cazul în care R. Moldova își pierde suveranitatea, găgăuzii au dreptul la autodeterminare. Cu toate acestea, ex-primarul de Vulcănești, comunistul Fiodor Terzi, nu crede că autonomia ar putea exista ca țară independentă, întrucât nu are suficiente resurse pentru a supraviețui. „Dacă R. Moldova se va uni cu România, în Găgăuzia va avea loc un referendum, la care locuitorii vor fi întrebați dacă vor în România sau în altă parte. Însă acest fapt este pur teoretic. În realitate, el nu se va întâmpla, pentru că R. Moldova va rămâne independentă”, adaugă Terzi.

Așa cum autonomia nu are hotar nici cu Rusia, nici cu Turcia, fostul demnitar este de părere că găgăuzii, de nu vor accepta unirea cu România, s-ar putea alipi doar Ucrainei. În opinia lui Terzi, nu-i exclusă nici posibilitatea ca, totuși, consângenii săi să accepte Unirea. „Dacă viața oamenilor în România va fi mai bună decât în Ucraina, Rusia sau Germania, atunci noi vom vota cu plăcere la referendum pentru Unire. Dar atâta timp cât nu sunt asemenea condiții, cred că nici moldovenii nu ar vota pentru Unire”, subliniază fostul edil.

Independentă, ca Monaco

La rândul său, Fiodor Gaidarji, șeful Oficiului Comrat al Cancelariei de Stat și ex-viceprimar al acestui oraș, susține că funcția, pe care o ocupă, nu-i permite să facă declarații politice. Ca simplu cetățean însă recunoaște că optează pentru suveranitatea R. Moldova. „Găgăuzia, ca să poată exista ca țară independentă, trebuie să fie mai întâi recunoscută de comunitatea internațională, dar acest lucru ar fi foarte dificil. Oricum, eu sunt sigur că R. Moldova nu-și va pierde niciodată suveranitatea și va fi mereu independentă”, menționează Gaidarji.

De altă părere este poetul și jurnalistul găgăuz, Tudor Zanet. El de asemenea consideră că autonomia trebuie să rămână în componența R. Moldova, însă, dacă acest lucru nu va fi posibil, ar putea fi și independentă, după exemplul statului Monaco. Singura problemă în acest caz, precizează poetul, este că președintele Găgăuziei va trebui să se gândească din ce resurse să existe tânăra țară. „Când Găgăuzia a devenit autonomie, am întrebat-o în cadrul unui interviu pe o reprezentantă a OSCE la Chișinău dacă, conform dreptului internațional, Găgăuzia poate fi independentă. Mi-a răspuns că e posibil, dar că ar fi mai bine să întoarcem pagina și să nu ne dezlipim de R. Moldova. De aceea, cred că Găgăuzia trebuie să rămână într-o Moldovă liberă și independentă. Noi nu avem nevoie de Unire”, accentuează Zanet.

„Poporul găgăuz va reuși să supraviețuiască singur”

Și Grigorii Morar, fost deputat al Adunării Populare de la Comrat, susține că autonomia ar putea exista independentă, pentru că nici astăzi nu primește mare ajutor. Cu toate acestea, specifică Morar, autoritățile trebuie să-și amintească că divergențele dintre Chișinău și Comrat au fost soluționate odată cu adoptarea Legii privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, care trebuie respectată de ambele părți „Dacă Găgăuzia se va rupe de R. Moldova, ea nu va avea nicio datorie externă. Astfel, poporul găgăuz va reuși să supraviețuiască singur. Nici acum nu ne ajută nimeni. Nu înțeleg de ce găgăuzii luptă mai mult decât moldovenii pentru păstrarea independenței R. Moldova. De ce se insistă atât pe unionism? Chiar nu vor moldovenii să aibă casa și masa lor?”, se întreabă Morar.

Fostul deputat ne asigură că pentru găgăuzi este mai importantă păstrarea națiunii, decât un nivel înalt de trai. Astfel, ei nu vor regreta niciodată că au devenit independenți, chiar dacă moldovenii vor trăi mai bine cu România, spune Morar. „Noi nu avem o altă țară în SUA, UE sau Rusia. Casa și rădăcinile noastre sunt aici, de aceea trebuie să ne păstrăm cultura, tradițiile și națiunea. În România, toți găgăuzii au fost înscriși cu altă naționalitate, acolo nici măcar în familie nu vorbesc limba găgăuză”, spune nemulțumit fostul deputat.

După Unire, Găgăuzia devine automat independentă

În ciuda tuturor avertismentelor pe care le lansează la adresa Chișinăului în cazul unei eventuale Uniri cu România, majoritatea demnitarilor de la Comrat își doresc să rămână în R. Moldova, fiind convinși că reîntregirea țărilor românești nu va avea loc. Vladimir Kîssa, președintele Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, pe de o parte, se arătă ferm convins că R. Moldova nu-și va pierde independența, dar, pe de altă parte, amintește de referendumul din 2014, care a confirmat dreptul autonomiei la autodeterminare. „Sunt sigur că nu va avea loc nici o Unire, deoarece acum tot mai multe sate și orașe din R. Moldova optează pentru statalitate. Personal, în calitate de președinte al Adunării Populare, m-am pronunțat pentru statalitate. Noi avem autonomie în componența R. Moldova și nu putem discuta despre o potențială independență”, conchide Kîssa.
Cel mai dispus să ne vorbească pe îndelete despre o posibilă independentă a regiunii găgăuze a fost Ivan Burgudji, ex-deputat al Adunării Populare, fost consilier al bașcanului și unul dintre cei mai înverșunați promotori ai separatismului în R. Moldova. Potrivit lui, după referendumul din 2014, Comratul a adoptat o lege privind statutul amânat al UTA Gagauz-Yeri, conform căreia, dacă R. Moldova își pierde independența, această regiune devine imediat independentă. „În acest caz, Adunarea Populară preia automat funcțiile Parlamentului, Comitetul executiv devine Guvern, iar bașcanul – șef de stat. Deocamdată însă ne vedem viitorul în componența R. Moldova și suntem convinși că, cel puțin, în următorii 100 de ani, această țară nu se va uni cu România”, susține Burgudji.

Burgudji: „România va fi prima care va ajuta Republica Găgăuzia”

În orice caz, ne recomandă aceeași sursă, n-ar trebui să ne facem griji, dacă Găgăuzia va deveni totuși independentă, fiindcă ea ar putea exista din resurse proprii și nu va refuza nici un alt ajutor. Oricât de ciudat ar părea, Burgudji se arată convins că țările, care ajută în prezent R. Moldova, vor ajuta și „Republica Găgăuzia”. „Dacă România va înghiți R. Moldova, ne va oferi prima ajutor, fiind interesată să aibă relații prietenoase cu vecinii săi. Nu încape îndoială că și UE, și Turcia, și Ucraina ar putea să ne ajute”, adaugă prietenul primului lider de la Tiraspol, Igor Smirnov.

Cu toate acestea, el afirmă că este prematur să vorbim despre astfel de scenarii, pentru că o Unire legală ar trebui să aibă loc printr-un referendum, pe care mai marii statului nu-l vor organiza niciodată, știind că va fi un eșec. „Dacă însă Parlamentul va vota unirea, deputații vor încălca atât Constituția R. Moldova, cât și Legea privind statutul amânat al UTA Găgăuziei. Iar garanții respectării acestei legi sunt OSCE, Turcia și Rusia, care atunci ar recunoaște independența Găgăuziei”, se arată convins Burgudji. Găgăuzii se vor bucura, dacă moldovenii vor trăi mai bine în componența României, mai spune fostul apărător al separatismului, deși el nu crede că Unirea va avea loc.

Solicitată de TIMPUL, Irina Vlah, bașcanul UTA Găgăuzia, ne-a rugat să revenim mai târziu, motivând că se află într-o ședință. Ulterior, ea nu a mai răspuns la apelurile noastre.

Nantoi: „Dodon și Vlah pregăteau proclamarea Republicii Bugeac”

Analistul politic Oazu Nantoi admite că, teoretic, ar fi posibil ca UTA Gagauz-Yeri să devină independentă, deoarece, în 1994, Parlamentul a îngropat pentru totdeauna Unirea. „Trebuie să le mulțumim deputaților care, la 23 decembrie 1994, au votat Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia, care prevede că, în cazul pierderii suveranității R. Moldova, Găgăuzia capătă dreptul la autodeterminare externă. Prostia aceasta este fixată în documentul votat de Parlament. Dar, din momentul în care – să mă scuze dl Traian Băsescu -, la etapa actuală, Unirea R. Moldova cu România este imposibilă, independența UTA Găgăuzia este la fel de imposibilă. Prin urmare, acest drept la autodeterminare rămâne imaginar, cu excepția scenariului cu referendumul din 2014, în realizarea căruia au fost implicați și Igor Dodon, și Irina Vlah. Atunci a fost votată legea privind statutul amânat al Găgăuziei și totul era pregătit pentru ca, după semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE, să fie proclamată Republica Bugeac, în conformitate cu proiectul NovoRosia al lui Putin. Dar acest scenariu a fost anihilat”, punctează Oazu Nantoi.

P.S. În curând, vom reveni cu detalii despre motivele din care, în 1994, Parlamentul a votat Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, care ar putea răpi încă o parte din teritoriul R. Moldova.