În afară de Mirzioiev, pe buletinele de vot vor apărea alte trei nume: cel al vicepreședintelui Camerei Inferioare a Parlamentului, Sarvar Otamuradov, din partea Partidului Renașterii Naționale, cel al liderului partidului social-democrat Adolat (Justiție), Narimom Umarov și cel al candidatului Partidului Popular Democratic, Hotamjon Ketmonov.
Însă Mirzioiev, în vârstă de 59 de ani, este considerat "succesorul natural" al lui Karimov: în timpul ultimilor 13 ani de mandat al lui Karimov, Mirzioiev a fost șeful cabinetului de miniștri. Numai simplul fapt că după moartea lui Karimov, la 2 septembrie, președintele Senatului, Nigmatilla Iulmașev, care — potrivit Constituției — trebuia să-și asume președinția în exercițiu a țării — a renunțat la această responsabilitate în favoarea prim-ministrului spune multe despre puterea lui Mirzioiev.
Campania electorală s-a desfășurat într-un climat de calm și fără incidente deosebite, animată doar de zvonuri cu privire la soarta uneia dintre fiicele lui Karimov, Gulnara, aflată în arest la domiciliu din 2014, la ordinele propriului tată, după ce a fost acuzată de corupție după o fulminantă carieră diplomatică și ca femeie de afaceri.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Uzbekistan, totul este pregătit pentru ziua electorală de duminică, la care sunt convocați 21,5 milioane de uzbeci cu drept de vot. Pe teritoriul țării vor fi deschise 9.393 de secții de vot care vor rămâne deschise între orele locale 06.00 și 20.00 (01.00 și 15.00 GMT). Alte 44 de secții vor fi deschise la misiunile diplomatice uzbece din străinătate. Potrivit CEC, la scrutin s-au acreditat circa 1.400 de ziariști, dintre care 60 de jurnaliști străini.
Vecin cu Afganistanul, Uzbekistanul, stat musulman cu aproape 32 de milioane de locuitori — cel de-al treilea cel mai populat stat apărut din cenușa Uniunii Sovietice, după Rusia și Ucraina — este considerat un stat-cheie pentru contracararea penetrării jihadismului în spațiul postsovietic. Regimul defunctului președinte Karimov s-a caracterizat prin combaterea fără milă a extremismului islamic și controlarea islamului tradițional, și nimic nu indică faptul că succesorul lui Islam Karimov va schimba această politică, notează EFE.
