Ţinând cont de această realitate, devin hilare criticile aduse guvernanţilor pe motiv că nu sunt …unionişti. Da, ei sunt antiunioniști fiindcă altfel nu pot fi. Şi punctum!
Aceasta pe de o parte.
Pe de altă parte, dacă nu avem dreptul să le cerem conducătorilor R. Moldova să fie unionişti, suntem obligați să le cerem să nu se pronunţe în probleme pentru care nu au nici mandat, nici pregătirea necesară. Un exemplu elocvent în acest sens este problematica legată de identitatea naţional-culturală şi lingvistică a populaţiei majoritare din R. Moldova.
Aseară, la o televiziune, liderul PLDM, ex-premierul V. Filat l-a criticat pe preşedintele român T. Băsescu (dar şi pe cel moldovean, N. Timofti) şi s-a pronunţat împotriva conceptului de „două state româneşti”. El nu a spus dacă asta e opinia lui personală de simplu cetăţean sau de lider de partid, cine l-a mandatat să facă o asemenea declaraţie, în numele cui a făcut-o. Cele două state româneşti sunt o realitate istorică obiectivă şi ele există, indiferent dacă îi place sau nu unui Filat acest lucru. Problema, aşadar, trebuie pusă altfel: noi nu-i cerem lui Filat să fie unionist, ci să nu se bage în chestiuni care-l depăşesc intelectual şi moral.
Existenţa celor două state româneşti România şi R. Moldova este contestată de ruşi, iar în R. Moldova – de agenţii de influenţă a ruşilor gen Tkaciuk, Şelin, Dodon ş.a. Respingerea tezei existenţei celor două state româneşti înseamnă acceptarea altei realităţi: transnistrizarea R. Moldova, adică dispariţia civilizaţiei romanice din acest spaţiu, dispariţia acestui stat.
Iată pentru asemenea lucruri politicienii de la guvernare trebuie taxaţi fără milă. Repet: dacă nu suntem în drept să le cerem guvernanţilor să fie unionişti, suntem obligaţi să le cerem să nu fie nici păpuşi, scule în mâinile ruşilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
