Idan Shalev, un psiholog de la Universitatea Duke, s-a întrebat alături de colegii săi dacă inteligenţa ar putea servi drept biomarker ce indică starea de sănătate a creierului, mai exact starea de sănătate a sistemului de vase de sânge ce aduc oxigen şi substanţe nutritive în creier.
Pentru a investiga potenţiala legătură dintre inteligenţă şi sănătatea creierului, cercetătorii au împrumutat o tehnologie dintr-un domeniu neaşteptat: oftalmologia.
Shalev şi colegii săi au folosit imagistica retinală digitală, o metodă relativ nouă şi non-invazivă, pentru a obţine indicii despre starea de sănătate a vaselor de sânge din creier prin studierea vaselor de sânge de mici dimensiuni din retină, ce se găseşte în partea din spate a ochiului. Vasele de sânge retiniene au dimensiuni, structuri şi funcţii similare vaselor de sânge cerebrale, oferind astfel cercetătorilor o cale prin care să studieze starea de sănătate a vaselor de sânge din creier în rândul oamenilor vii.
Cercetătorii au analizat datele participanţilor la Dunedin Multidisciplinary Health and Development Study, o cercetare longitudinală ce a analizat sănătatea şi comportamentul a peste 1.000 de persoane, născute între 1972-1973.
La vârsta de 38 de ani, venulele retiniene mai late erau asociate unui IQ mai scăzut, această legătură menţinându-se chiar şi după ce cercetătorii au luat în calcul diferiţi factori de risc de sănătate, stil de viaţă şi mediu care ar fi putut juca un rol.
Persoanele cu venule retiniene mai late prezentau dovezi ce atestau deficienţe cognitive, obţinând scoruri mai mici în cadrul a numeroase teste ale funcţionalităţii neuropsihologice, printre care teste de înţelegere verbală, gândire perceptuală, memorie funcţională şi cele ce măsurau funcţia executivă.
În mod surprinzător, datele relevau că persoanele care prezentau venule retiniene mai late la vârsta de 38 de ani înregistraseră un IQ mai scăzut şi în copilărie, cu 25 de ani mai devreme.
„Imagistica retinală digitală este un instrument folosit astăzi în principal de oftalmologi pentru a studia bolile ochilor. Rezultatele noastre sugerează, însă, că ar putea fi totodată un instrument util pentru psihologi şi alţi cercetători ce doresc să studieze legătura dintre inteligenţă şi sănătate de-a lungul întregii vieţi”, spune Shalev.
Studiul nu a identificat mecanismele specifice ce stau la baza relaţiei dintre vasele retiniene şi funcţionarea cognitivă, însă cercetătorii bănuiesc că elementul cheie ar putea fi resursele de oxigen ce ajung la creier.
„Creşterea nivelului de cunoştinţe despre vasele de sânge retiniene ar putea permite oamenilor de ştiinţă să dezvolte mecanisme de diagnostic şi tratamente care să permită creşterea nivelului de oxigen din creier, prevenind astfel pierderea capacităţilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă”, concluzionează cercetătorii.
Sursa: Association for Psychological Science
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
