– Într-adevăr, am editat recent o carte de articole, „Lecția de politică” şi vreau să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care a avut-o ziarul dumneavoastră, deoarece în carte se regăsesc toate materialele pe care le-am publicat în ziarul TIMPUL, din 2011 şi până în prezent. E vorba de luările de atitudine pe marginea problemelor politice importante, cum ar fi: guvernarea democratică a ţării, integrarea europeană, promovarea reformelor (în special, reforma justiţiei), procesul de negocieri privind reglementarea problemei transnistrene, securitatea statului, poziţionarea Republicii Moldova în plan extern etc. Aceste teme au făcut obiectul preocupărilor mele dintotdeauna, iar ultimii cinci ani au fost deosebiți. În perioada respectivă m-am aflat şi în afara Parlamentului, şi în opoziţie parlamentară, şi la guvernare, fapt ce mi-a permis să privesc și să analizez din toate punctele de vedere procesele menţionate şi să vin cu poziţii de principiu, care sper că au fost de folos celor ce se interesează de fenomenul politic.
Cât priveşte decizia de a le insera într-o carte, am luat-o gândindu-mă la generațiile ce vin din urmă şi care vor putea să-şi facă o impresie generală despre timpurile noastre, fără a fi nevoiți să umble prin arhive, răsfoind filă cu filă.
– Dacă vorbim de ultimii cinci ani, cum a evoluat procesul de integrare europeană?
– Oscilant. Acest proces a depins decisiv de structura guvernării. Astfel, în 2009 am pornit pe calea integrării europene cu un mare avans de încredere din partea cetăţenilor şi cu un enorm suport al partenerilor noştri occidentali şi aceasta ne-a ajutat să obţinem progrese importante în direcţia respectivă. Numai că, ulterior, prevalarea interesului politic al unor partide asupra interesului naţional a determinat apariția unor crize politice şi guvernamentale, afectând grav procesul de integrare europeană. Drept urmare, în anul 2013 liberalii au fost excluşi de la guvernare de către acei care vroiau să fure Banca de Economii, Aeroportul Internațional și alte întreprinderi de stat. Noi constituiam un fel de opoziţie în interiorul guvernării, monitorizam strict actul de guvernare şi taxam dur orice derapaj, ceea ce nu convenea celor ce aveau scopuri meschine. După ce ne-au scos pe noi de la guvernare, a urmat furtul masiv de care vorbeam mai sus, care a compromis şi procesul de integrare europeană. Dintr-o ţară campion la acest capitol, am ajuns de râsul Europei. Slavă Domnului că am reuşit să obţinem Acordul de Asociere, Acordul de Comerţ Liber şi Acordul de liberalizare a vizelor înainte de a se afla de jaful secolului!
După alegerile parlamentare din noiembrie 2014, în genere, Republica Moldova a abandonat calea integrării europene. Vă mai amintiţi de coaliţia unor pretinşi democraţi cu comuniştii, de Guvernul minoritar pe care l-au instalat, de degradarea continuă a situaţiei, de crizele permanente ce zguduiau ţara şi ne lipseau de suportul partenerilor noştri occidentali? Lucrurile au revenit cât de cât la normal în vara lui 2015, când pretinşii proeuropeni au fost nevoiţi să-i accepte din nou pe liberali la guvernare, dar criza politică din toamna anului trecut ne-a jucat iarăși festa. Abia în acest an putem spune că Republica Moldova s-a reangajat să meargă pe calea integrării europene şi ferma mea convingere este că trebuie să dăm dovadă de maximă responsabilitate şi să o parcurgem până la capăt.
– Dar țara noastră continuă să fie dependentă de Rusia pe multiple planuri şi asta nu are cum să nu pună piedici procesului de integrare europeană.
– Eu nu o dată am accentuat că urmează să depunem eforturi susținute pentru a ne asigura securitatea informaţională, alimentară, energetică, militară etc. În această direcţie se lucrează şi în context voi aminti de intenția de interconectare a reţelelor energetice ale Republicii Moldova la cele europene (prin intermediul României); de acțiunile ce se desfășoară pentru diversificarea pieţelor noastre de desfacere externe (creşte prezenţa noastră pe pieţele vestice şi se diminuează prezenţa pe cele estice); de încercările de a spori vigilenţa în raport cu spaţiul informaţional etc. Desigur, nu putem vorbi încă de rezultate palpabile, dar aceasta nu trebuie să ne descurajeze – în direcţiile respective urmează să muncim în continuare, pentru că nu avem alternativă.
– Aţi pomenit de securitatea militară. Aveţi în vedere cumva o repoziţionare în raport cu NATO?
– Partidul din care fac parte a promovat constant ideea aderării Republicii Moldova la NATO, ea fiind prezentă chiar şi în sloganul nostru electoral din cadrul ultimelor alegeri parlamentare. Astăzi, NATO este cel mai eficient spaţiu de securitate la nivel mondial, iar pentru o ţară mică şi neajutorată ca Republica Moldova acesta este un aspect extrem de important. De asemenea, astăzi NATO e şi un spaţiu de prosperitate, iar cetăţenii noştri nu ar fi împotriva aderării la această organizaţie internaţională, dacă li s-ar explica corect beneficiile şi nu ar fi speriaţi de acei care doresc cu orice preţ ca oamenii să aibă despre NATO părerea pe care şi-au format-o încă în timpul războiului rece.
Apropo, NATO este tot mai preocupată de sporirea prezenţei sale militare în ţările din estul Europei şi nu ascunde că face acest lucru pentru a le proteja de posibila agresiune a Federației Ruse. Ştiind cât de vulnerabili suntem în faţa Rusiei, oare nu ar fi fost cazul să profităm şi noi de atenţia pe care o acordă NATO spaţiului din care facem parte şi să ne asigurăm un nivel de protecţie şi de securitate mai înalt?
– Vorbind de NATO, nu putem ignora regiunea transnistreană, care continuă să fie controlată de un regim separatist. Recent, au fost reluate negocierile în formatul „5+2” privind soluţionarea diferendului transnistrean. Cum apreciaţi acest eveniment?
– Noi ar trebui să-i mulţumim Germaniei, care deţine Preşedinţia OSCE, pentru acest efort, căci procesul de negocieri a fost reluat după o pauză de circa doi ani. Dar, am mai spus-o şi repet şi cu această ocazie: dacă vrem cu adevărat să avem eficienţă în acest domeniu, trebuie să schimbăm formatul de negocieri. Rusia trebuie să devină parte în conflict, aşa cum reiese din decizia CEDO în cazul Ilaşcu şi alţii contra Moldovei, Tiraspolul urmează a fi înlăturat de la negocieri, iar Ucraina, OSCE, SUA şi UE – trebuie să aibă statut de mediatori şi ulterior garanţi. Doar în acest caz vom putea mişca lucrurile din punctul mort şi spera la o soluţie conform Constituţiei şi în interesul Republicii Moldova.
– Apropo, există opinia că şi în alte regiuni ale Republicii Moldova mocnesc deja unele focare de conflict. Ce părere aveţi, în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică?
– Am avut unele luări de atitudine publice, în care mi-am manifestat îngrijorarea față de situaţia ce se creează în jurul autonomiei găgăuze şi a raionului Taraclia. Locuitorii acestor entități teritoriale nu prea au încredere în viitorul statului Republica Moldova, iar ideea de integrare europeană nu se bucură de popularitate în rândurile băștinașilor. Pentru a schimba această optică, cele două etnii urmează a fi încadrate mai activ în procesele ce țin de perspectivele de dezvoltare a Republicii Moldova, în special, pe dimensiunea vectorului european, în așa fel încât idealul declarat al majorității populației să înglobeze necesitățile acestor minorități și să devină unul comun. E nevoie să acţionăm cu anticipare în vederea soluţionării problemelor ce se prefigurează, altfel ne vom trezi că se pun la cale alte inițiative separatiste.
– În contextul preconizatelor alegeri prezidenţiale, ideea de federalizare a Republicii Moldova este enunţată tot mai des. E posibil un asemenea scenariu?
– Am auzit şi eu această idee, dar şi alte idei periculoase, ce se vehiculează în preajma campaniei electorale. De aceea, pentru a nu nimeri în situaţii de criză, am propus elaborarea unui pact pe care l-ar semna candidaţii la funcţia de preşedinte şi care s-ar referi la un şir de priorităţi naţionale, ce urmează a fi respectate și îndeplinite, indiferent de cine ar ajunge în fruntea statului. Chiar dacă un astfel de pact nu va fi semnat de toţi candidaţii, aceasta ar permite oamenilor să tragă unele concluzii, cine şi cu ce intenţii merge în alegeri, ceea ce i-ar face mai vigilenţi pe alegători. Avem nevoie de un asemenea pact, deoarece ar fi una din puţinele garanţii că nu ne vom pomeni după alegeri cu unele decizii îndreptate împotriva voinței populare, împotriva opțiunii exprimate de majoritatea cetățenilor acestei țări.
În jurul ideii de federalizare s-au făcut și se vor mai face încă multe jocuri și speculații politice. În acest sens, preconizatele alegeri prezidenţiale sunt extrem de importante, deoarece de ele depinde şi stabilitatea politică în continuare, şi, într-o mare măsură, vectorul politicii externe. Dacă nu vrem să pierdem toate realizările înregistrate până acum în materie de democrație și civilizație europeană, trebuie să avem grijă ca în fruntea statului să nu ajungă aventurieri care vor nesocoti și vor profana eforturile noastre îndreptate spre asigurarea unui viitor prosper şi european cetăţenilor Republicii Moldova.
Timpul.md
