Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al PL: „Perspectivele taberei democratice”

Chiar din capul locului, aş vrea să menţionez că acest scrutin se va desfăşura în condiţii specifice, căci pentru prima dată în ultimii ani nemulţumirea societăţii faţă de partidele de la guvernare este atât de mare (potrivit unor sondaje, nemulțumirea populației a depășit nivelul de 80%). O confirmă şi mitingul organizat de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” în ziua în care PL s-a lansat în campanie (3 mai) şi la care au participat câteva zeci de mii de persoane.

Toate acestea vorbesc despre faptul că şansele partidelor democratice de a obţine un rezultat comun bun sunt extrem de mici. Totodată, şansele partidelor de stânga cresc vizibil. În asemenea circumstanțe, Partidul Liberal este unicul partid de orientare democratică de care în ultima perioadă îşi leagă speranţele o bună parte a alegătorilor. Dar această postură implică şi o mare responsabilitate pentru PL. Nouă, celor din Partidul Liberal, ne revine misiunea deloc uşoară de a demonstra oamenilor că nu e încă totul pierdut, că mai există minimum o formaţiune care nu deviază de la principiile sale şi care nu-şi trădează electoratul. În ce măsură vom reuşi să convingem oamenii de acest lucru va depinde şi soarta de mai departe a democraţiei în Republica Moldova. Or, cu cât mai multe voturi va acumula PL, cu atât mai mari vor fi şansele Republicii Moldova să fie guvernată la nivel local de forţe democratice.

Stânga politică simte momentul dificil prin care trece tabăra democratică (care, apropo, se datorează în exclusivitate comportamentului nedemn al unor forţe pretins democratice) şi la sigur va încerca să profite de el, pentru a accede la putere în cât mai multe localități, inclusiv în municipiul Chişinău. Se ştie că în alegerile locale se pun bazele alegerilor parlamentare şi stânga politică va face tot posibilul pentru a acumula un scor electoral solid, care i-ar permite să aspire în perspectivă la preluarea controlului asupra întregii ţări.

Din aceste considerente, putem presupune că lupta va fi nu doar una dură, ci şi puternic polarizată. Pe de o parte a baricadei se va situa Partidul Liberal, ca ultim bastion al democraţiei veritabile, iar pe de altă parte se va afla stânga dornică de revanşă care, nu este exclus că, fiind ghidată de aceleași interese, va face front comun împotriva PL. Aşa stând lucrurile, contează foarte mult comportamentul de care vor da dovadă celelalte partide de centru-dreapta, ce se pretind democratice. Mă refer în special la PLDM şi PD, formațiuni politice care controlează apreciabile resurse umane, financiare, administrative şi media. Dacă aceste partide vor lupta (deschis sau camuflat) împotriva PL, atunci ele nu vor face nimic altceva decât să favorizeze victoria stângii în apropiatele alegeri. Şi aici nu e vorba de o luptă politică cinstită și corectă, căreia PL îi poate face faţă cu brio, ci de o luptă politică „de partizani”, de diversiuni media şi de imagine, de antrenarea aparatului administrativ în persecutarea, intimidarea și compromiterea liberalilor. Dacă aceste partide cred că, atacând liberalii, îşi vor spori bazinul electoral, ele greşesc amarnic, căci electoratul de pe această parte a eşichierului politic este într-atât de dezamăgit de acţiunile guvernării, încât ar prefera să nu participe la votare decât să-şi dea votul pentru nişte formaţiuni compromise.

Partidele de la guvernare trebuie să înţeleagă un lucru – victoria Partidului Liberal în alegerile locale va reabilita imaginea taberei democratice în general, va oferi o şansă de viitor democraţiei moldoveneşti, ceea ce le-ar avantaja indirect şi pe ele. În același timp, victoria stângii în aceste alegeri ar grăbi sfârşitul politic al partidelor care reprezintă puterea în Republica Moldova.

Analizând situaţia din acest punct de vedere, nu putem neglija nici poziţia blocului condus de fostul premier, Iurie Leancă. Dacă iniţial se crease impresia că el vine să substituie golul imens apărut pe centru-dreapta ca urmare a compromiterii PLDM şi PD, ceea ce ar fi oferit o şansă de revigorare a taberei democratice, unele acţiuni ale acestui bloc ne pun pe gânduri. Astfel, blocul respectiv a fost constituit în baza unor partide mici şi neînsemnate, care mizează mai degrabă pe segmentul electoral al PL decât pe cel al PLDM şi PD. În plus, deși critică stânga socialistă şi comunistă, reprezentanţii acestui bloc au optat pentru propriul candidat la Primăria Capitalei, înţelegând perfect că lovesc direct în şansele actualului primar şi favorizează indirect stânga politică. Mai sunt şi alte acţiuni ale acestei tabere politice care dau de gândit, dar nu mă voi grăbi să fac unele concluzii. Cel puţin, nu la această etapă. Totuşi, vreau să remarc că situaţia creată se aseamănă izbitor cu cea din anii 2007-2008. Atunci, Partidul Liberal se afla pe val, fiind într-o creştere continuă şi această extindere a liberalilor a fost stopată prin plasarea unui proiect politic nou între liberali şi centrul eşichierului politic. Acel proiect se numea PLDM. Acum, Partidul Liberal este din nou în creştere, lucru atestat şi de sondajele de opinie. Şi, întâmplător sau nu, apare proiectul politic Leancă, care, contrar aşteptărilor şi logicii, nu preia electoratul dezamăgit al PD şi PLDM, ci se „înghesuie” tot mai mult peste PL. Să dea Domnul să fie doar o aparenţă! Oricum, până la finele campaniei electorale vom avea un răspuns şi la această întrebare.

Acestea fiind spuse, îmi exprim totuși speranţa că electoratul din Republica Moldova este suficient de matur şi va şti să aleagă grâul de neghină, oferindu-i fiecărui concurent electoral locul pe care îl merită.