Opinii și Editoriale

Veșnic pe locul doi

Însă foarte nepotrivit și analizabil din punct de vedere patologic e comportamentul celorlalte națiuni devenite în timpul celui de-al doilea război mondial viitoarele republici sovietice. Mai ales că nu există armată bună și nici război pentru pace. Ce să mai spunem despre pacea adusă de ruși când acum, la șapte decenii distanță, ei încă ucid oameni în estul Ucrainei. Cum s-ar spune: o nesfârșită luptă pentru „pace”.

În regiunea Cernăuți a fost organizat un regiment din ostași ai Armatei Române. 500 de tineri s-au urcat în tren. Apoi trenul a făcut cale întoarsă. În gară au aflat că Armata Română se retrage, iar ei sunt invitați să depună jurământul pentru Armata Roșie. (Vă rog să țineți cont că aici nu e vorba de ruși sau români, – nu e o inserție naționalistă – ci vorbim de cei 500 de tineri.) Bineînțeles că nimeni nu a avut curajul să înfrunte reprezentanții Armatei „Eliberatoare”. De fapt aproape nimeni. Doi tineri au refuzat pe motiv că ei au depus deja un jurământ către o altă armată. Cei 498 de soldați sunt urcați în tren și întorși în prima linie a frontului. Ceilalți doi nu au fost executați – cum ne-am aștepta, ci au devenit prizonieri, iar mai târziu deținuți politici.

Probabil știți ce a urmat: cei 498 nu s-au mai întors niciodată. Primele linii erau formate din ceea ce istoricii numesc „carne de tun”. Slabe șanse să supraviețuiești. Bunicul soțului meu a supraviețuit, dar s-a întors cu contuzii grave. Nu a mai fost omul pe care l-a știut familia.
Ceilalți doi au ajuns unul în taiga, altul în Kazahstan. Primul s-a întors. Pentru că boala de plămâni dobândită acolo i-a semnat deja condamnarea la moarte. Și totuși! A trăit suficient încât să aibă copii.

Aceste povești le sărbătorim noi?
Câți soldați din pământurile noastre credeți că s-au dus de bună voie în război? Câți s-au întors?
Ce să mai spunem? Dodon și-a făcut treaba pentru care s-a născut: să fie întotdeauna pe locul doi. Fiindcă să fii aghiotantul lui Putin, să faci parte din accesoriile lui la paradă nu înseamnă altceva decât un mult iubit loc doi. Nici măcar Voronin nu s-a pretat la așa ceva.
Dar el era mândru. L-ați văzut? Mândru pe rușinea noastră, pe obrazul nostru. Lui nu îi pasă, știe exact ce are de făcut. Baie de mulțime în avioanele spre Rusia, liniște în avioanele spre Europa.

Și ca paharul cu drojdie să fie plin, PDM a făcut un spectacol numai bun cu politica pe care o reprezintă: și cu mândra, și cu draga. Și Victorița, și Elena din Troia. Ei au sărbătorit de toate. Probabil și furtul miliardului. Sau de acolo a fost plătit concertul.
Nici măcar nu am avut un singur circ. A fost fiecare cu al lui: Plahotniuc, Voronin, Greceanâi. Dodon s-a mulțumit să joace pe arena de la Moscova.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *