Săptămâna trecută, însă, în timpul unor lucrări de excavare, o companie de construcţii a dat de nişte ziduri subterane chiar în centrul istoric al capitalei. Arheologii şi Ministerul Culturii au fost alertaţi, deoarece aceste vestigii erau pe punctul de a fi distruse.

În imediata apropiere de Biserica Armenească Apostolică „Sf. Maica Domnului”, situată pe Piaţa Veche 8 din Chişinău, au fost începute, săptămâna trecută, lucrări de excavare. Compania Urbanconstruct TT SRL, care a cumpărat în decembrie 2011 un teren din Piaţa Veche 10, intenţionează să ridice lângă sfântul lăcaş un bloc de locuit cu zece nivele. Dar, la o adâncime de circa doi metri, căuşul excavatorului a dat de ziduri de piatră care seamănă să fi fost a unor pivniţe. Pe 11 aprilie, Agenţia pentru Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) a fost sesizată de membrii comunităţii armene, nemulţumiţi de faptul că s-a deschis un şantier în zona de protecţie a bisericii lor – monument de importanţă naţională.

Directorul AIRM, Ion Ştefăniţă, susţine că agentul economic nu deţine decât un certificat de desfiinţare a unei parcări cu garaje din spatele bisericii, iar excavarea trebuia să fie coordonată cu Ministerul Culturii (MC). Conform Legii patrimoniului cultural din 17 septembrie 2010, orice teren destinat construcţiilor trebuie cercetat de arheologi, procedură pe care Urbanconstruct TT a omis-o la etapa iniţială. „Fiecare şantier trebuie să fie investigat de un arheolog. În cazul în care nu se depistează nimic, se dă undă verde construcţiei proiectate”, a explicat Ion Ştefăniţă.

În urma sesizării AIRM şi MC, lucrările de săpare din Piaţa Veche 10 au fost parţial stopate. Totuşi, zilele trecute se mai auzeau motoarele unităţilor tehnice şi zgomotul solului descărcat în remorci. Consultantul principal al Direcţiei patrimoniu cultural şi arte vizuale din cadrul MC, Silvia Cebotari, a declarat pentru TIMPUL că agentul economic a încălcat Legea privind patrimoniul arheologic şi Legea monumentelor, pentru că lucrările de şantier au loc în zona de protecţie a Bisericii Armeneşti. Ea a adăugat că, ulterior, Urbanconstruct TT a depus la minister două cereri pentru efectuarea lucrărilor în centrul istoric şi, respectiv, pentru obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Cu toate acestea, reprezentanţii companiei susţin că au respectat legislaţia şi deţin toate actele emise de primărie, iar complicaţiile apărute au fost provocate „la comanda” comunităţii armeneşti. În acest context, Urbanconstruct TT aşteaptă decizia MC.

Ce au dezgropat excavatoarele?

La prima vedere, vestigiile descoperite trădează formele unor pivniţe şi galerii subterane. În urma cercetărilor superficiale ale solului au fost descoperite cioburi de ceramică şi sticlă. Potrivit procedurii legale, arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie vor trebui să întocmească un raport în care să evalueze în ce măsură vestigiile pot fi conservate, cât vor dura cercetările, precum şi devizul de cheltuieli necesare pentru desfăşurarea săpăturilor arheologice. În acest context, agentul economic Urbanconstruct TT va trebui să acopere toate cheltuielile. Specialiştii nu pot spune deocamdată ce au descoperit. Arheologul Livia Sârbu de la Muzeul Naţional de Istorie presupune că e vorba de un beci medieval. Totodată, există ipoteza că între Biserica Armenească şi vestigiile descoperite ar fi existat o legătură subterană. Drept dovadă ar servi o galerie îngustă de sub altarul bisericii care ar fi fost cândva astupată.

Comunitatea armeană îşi revendică terenul

Biserica Armenească Apostolică „Sf. Maica Domnului” a fost construită în 1804 pe locul unei biserici moldoveneşti medievale. După declararea independenţei R. Moldova, biserica a fost dată comunităţii armeneşti din Moldova prin decretul lui Mircea Snegur, iar în 1994 primăria oraşului a inclus în complexul bisericesc şi terenul aferent din Piaţa Veche 10, unde urma să fie deschis un centru de cultură armenească. „În 1996, însă, conducătorii de atunci ai capitalei au înstrăinat terenul din Piaţa Veche 10, fără acordul Consiliului municipal sau al comunităţii armeneşti”, a spus Serghei Osepian, preşedintele Comunităţii armenilor din Moldova. El a relatat că zona de protecţie a bisericii a devenit obiect de dispută între companiile „Lukoil” şi „Termocom”. Prin hotărârea instanţei de judecată, ultima a intrat în posesia terenului, iar în 2004 l-a şi vândut prin licitaţie pentru 338 mii de lei. „Ne vom judeca, desigur, cu „Termocom”. Vrem să ne restabilim drepturile de proprietate”, a declarat Serghei Osepian.

Silvia Cebotari, consultant principal al MC: „În perioada sovietică, în oraş nu s-au făcut săpături arheologice. Acum, noi putem să intervenim doar acolo unde au loc lucrări de excavare”.