Viaţa celor 100 de copii care s-au născut după ce taţii lor au murit în atentatele de la 11 septembrie: “Îi trimit cărţi poştale în Rai”
Aproximativ 3.000 de oameni au murit în atacurile de la 11 septembrie 2001, unii dintre ei fiind deja părinţi, alţii, taţii unor copii care urmau să se nască.
În jur de 100 de copii s-au născut după ce taţii lor au murit în atacul din 2001 din New York, ei fiind cunoscuţi sub denumirea de "Copiii de la 11 septembrie".
Revista People i-a prezentat iniţial într-un material la câteva luni după atentate şi zece ani mai târziu, în anul 2011. Acum, la 15 ani de la atacuri, publicaţia prezintă noi testimoniale ale unora dintre ei, acum adolescenţi, şi ale familiilor lor, în ediţia specială "Copiii de la 11 septembrie, 15 ani mai târziu".
"Aceşti copii sunt ceea ce urmează după 11 septembrie", spune Jenna Jacobs, al cărei fiu, Gabriel, s-a născut la şase zile de la moartea soţului ei, Ariel. ”Ei sunt bucuria, remediul (…) Ei sunt dragostea".
Tatăl lui Lauren McIntyre, ofiţer de poliţie, a murit după ce a intrat în South Tower pentru a-i salva pe alţii. Lauren, care acum are 14 ani, s-a născut la mai puţin de 3 luni după atacuri. "Mi-aş putea doar imagina cât curaj ar putea avea cineva să ia parte la un asemenena scenariu", spune Lauren, care a apărut pe coperta revistei People din 2011 purtând un medalion cu fotografia tatălui ei. Ea încă poartă numărul de pe insigna lui la un lănţişor.
Mama sa, Jeannine McIntyre, declara în urmă cu cinci ani, pentru ediţia specială a revistei, că fiica sa spunea mereu că tatăl ei a murit erou. "Când era mai mică, întreba « De ce nu a venit acasă? ». De câteva ori a inventat poveşti despre el spunând «eu şi tati am făcut asta», dar Donald (fratele ei) îi spunea că nu este adevărat. Apoi ea spunea «el m-ar fi plăcut»", spunea mama fetei în urmă cu cinci ani.
"Soţul meu a plecat în acea zi să facă nişte ore suplimentare pentru a mai câştiga nişte bani înainte să se nască Lauren. (…)Lauren avea probabil 5 sau 6 ani cand a început să îşi dea seama că prietenii ei aveau taţi şi întreba «unde e tatăl meu? ». Moartea lui a fost greu de acceptat pentru toţi copiii. (…) Anul trecut ne-am uitat la ştirile care îi menţionau pe copiii care semănau cu taţii lor. Când şi-a văzut prima oară fotografia pe ecran, credea că este cool, apoi a început să plângă. Nu mai întreabă despre tatăl ei, dar aduc eu vorba de el. Are o fotografie cu el în camera ei, şi sunt fotografii cu el în toată casa – îl vede zilnic. Poartă un medalion cu fotografia lui pe spate şi un înger pe faţă. Îl poartă ca să fie aproape de tatăl ei", a adăugat atunci ea.
Ronald Milam junior, care are acum 14 ani, l-a pierdut pe tatăl său Ronald la Pentagon în timp ce mama lui, Jacqueline, era însărcinată în 5 luni. Ea lucra pe partea cealaltă a clădirii în timpul atacului. El joacă acum baschet la liceu şi are inscripţionat pe tricou numărul 33, vârsta tatălui său când a murit. "Simt că tata se uită la mine", spune el. "Orice mişcare fac, e aici"
"Era bine dacă copiii mei erau bine. Nu aveam nveoie de nimic altceva. Urma să fim eu şi copiii mei pe termen lung. Ronald Junior este un copil fericit, deşi atunci când vorbim despre tatăl lui, poţi spune că ar fi vrut să-l fi cunoscut. Nu se născuse încă şi nu a avut ocazia. Aş fi vrut ca ei să împărtăşească un moment împreună;, aş da orice pentru asta. Văd mult din tatăl lor în copiii mei, mai ales în fiul meu. Arată exact ca tatăl lui. Zâmbeşte ca el", spunea Jacqueline Milam, mama lui Ronald, citată în ediţia din 2011 a revistei. Milam s-a reîntâlnit cu John Roussell, logodnicul ei, la o reuniune de şcoală în 2009, cu care are acum o relaţie.
Continuare pe mediafax.ro
