«Igor Dodon nu are dreptul să ceară rebrandingul PCRM, pentru că e membru al acestui partid de doar un an. Ideea rebrandingului partidului vine şi din interior, dar şi din exterior. Ea are menirea să distrugă această formaţiune politică. Igor Dodon în politică e mai verde decât tot partidul lui Filat. Nu cred că Dodon se va decide să plece din PCRM, dar, dacă va hotărî, nu e primul şi nu e ultimul“. Acesta a fost primul atac lansat de Voronin la adresa colegului său de partid, Igor Dodon. Ultimul nu a rămas dator. «Timpul va arăta gradul meu de maturitate politică», a precizat Dodon.
Este prima răbufnire oficială a doi membri marcanţi ai PCRM din ultimii ani. Nici când au plecat din partid Ţurcan, Stepaniuc sau Tarlev nu au fost asemenea replici, semn că în PCRM au apărut şi oameni care nu se tem să-şi spună public punctul de vedere. A trecut etapa când alegătorii erau familiarizaţi doar cu o singură opinie în PCRM. Această răbufnire nu dă bine la imaginea de lider autoritar a lui Voronin şi nici la imaginea de partid ferm a PCRM, creată de-a lungul timpului. Şi nu cred că Voronin nu va reacţiona şi mai dur la replica dată de Dodon, cum nici ultimul nu cred că se mulţumeşte cu ironiile şi aluziile şefului său, care la fel îi ştirbesc imaginea, cea de politician de perspectivă.
Despărţirea pare iminentă. Şi cum PCRM e casa lui Voronin, e clar că cel care va trebui să se dea la o parte e Dodon. Cum spuneam mai sus, plecarea sa e o chestiune de timp. Că va fi acum, că va fi la toamnă, ea se va produce. Aşa ar proceda un politician care se respectă, şi sunt sigur că Dodon e din această categorie.
Un alt argument în favoarea plecării lui Dodon din PCRM este răspunsul practic oficial dat de Voronin la cererea lui Dodon de a-l pedepsi pe Iurie Munteanu, cel care l-ar fi impus în lista pentru consilieri municipali pe Anatolie Tofan. «Nu este vinovat. Nu el a comis violul». Acesta este răspunsul, care, de fapt, spune că cererea lui Dodon nu va fi soluţionată aşa cum şi-ar fi dorit acesta.
E clar că lui Dodon îi este greu să facă acest pas acum. Ştie că există riscul să calce pe urmele bătătorite ale predecesorilor săi enumeraţi mai sus, Tarlev, Stepaniuc sau Ţurcan, care odată plecaţi din PCRM, au dispărut din politica adevărată. Dar mai ştie (sau ar trebui să ştie) că, dacă mai rămâne în PCRM, va fi marginalizat. Voronin nu va mai avea încredere în el, nu-l va mai promova, nu-i va mai da funcţii aşa cum a făcut-o în trecut. Va fi trecut pe linie moartă. Va fi privit ca un duşman al partidului, cel care, după cum s-a exprimat chiar Voronin, ”vrea distrugerea PCRM».
Aşa că are de ales, iar el ştie asta, între a pleca acum, când a pierdut onorabil, dar şi dramatic, funcţia de primar de Chişinău şi are o oarecare notorietate, sau a pleca mai târziu, când lumea îl va uita.
Sursă: Ziarul de Gardă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
