Astfel au decis consilierii locali comunişti, care au anunţat chiar şi despre organizarea unui referendum. Deşi susţin că vor să fie stăpâni la ei acasă – să nu mai depindă de niciun cuvânt al Chişinăului, experţii spun însă că termenul sofisticat ales de PCRM înseamnă, de fapt, nimic altceva decât… un act de separatism.
– Dacă totuşi va avea loc acest referendum, cu ce încălcări de lege se va desfăşura?
– Va trebui constatată nulitatea lui, deoarece nu ţine de competenţa referendumului local soluţionarea unor astfel de probleme. Conform Codului Electoral, referendumul local se desfăşoară numai pe probleme care ţin de interesul local. Competenţele şi statutul administraţiei locale sunt stabilite prin lege, inclusiv prin Legea supremă. Constituţia, la capitolul 8, stipulează clar statutul Găgăuziei, inclusiv al municipiului Chişinău şi al administraţiilor publice locale. Problema statutului APL este soluţionată prin lege în Parlament. Deci, acest referendum nicidecum nu poate fi organizat la nivel local. Dar dacă totuşi va fi organizat, el nu va produce efecte juridice.
– Cine şi în ce condiţii este în drept să ceară autonomie? Sau ne pomenim mâine că şi un sat oarecare va cere autonomie, în baza descentralizării…
– Din punctul meu de vedere, se speculează cu acest termen. Dacă e să vorbim de autonomie locală în contextul descentralizării, sigur că se poate decide în Parlament, în baza legilor pe care le-am menţionat anterior. Dar în acest caz, apare întrebarea logică: de ce până acum fracţiunea PCRM nu a propus în Parlament un proiect de lege în acest sens? Şi aici intervine şi elementul speculativ. De fapt, comuniştii speculează cu interpretarea acestei noţiuni pentru a induce ideea de autonomie în cazul statutului municipiului Bălţi, ca o entitate comparabilă cu Găgăuzia sau regiunea transnistreană.
– Ce se doreşte, de fapt, prin lansarea ideii de descentralizare prin crearea unei autonomii la Bălţi?
– Este o mişcare propagandistică. Fiind în criză de idei, pe fundalul plecărilor din partid şi pierderea încrederii din partea alegătorilor, ei încearcă să se menţină pe orice cale posibilă. Este o mişcare periculoasă însă, deoarece încurajează separatismul în RM. Părerea mea este că anume aceasta se şi doreşte – încurajarea mişcărilor separatiste.
– Şi totuşi, poate, spre exemplu, satul Târşiţei, cu 200 de locuitori, să ceară autonomie, pentru ca să-şi administreze singur veniturile, cheltuielile, să nu depindă de nimeni?…
– Organizarea administrativ-teritorială a RM este stipulată în Constituţie. Dacă s-ar dori schimbarea organizării statului, atunci va trebui să se purceadă la procedura de revizuire a Constituţiei…
– Este binevenită o asemenea idee, într-un stat „rupt” în bucăţi cum este RM?
– Problema descentralizării APL este una valabilă, doar că trebuie să fie discutată la nivel legislativ, prin acordarea unor competenţe mai largi APL. Iar dacă i se oferă mai multe competenţe, APL trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile. Aceasta înseamnă descentralizare. Dar nu trebuie să confundăm descentralizarea cu ceea ce vrea PCRM. Sunt două concepte diferite, în contexte diferite.
– Bălţiul nu se mai mulţumeşte cu calificativul de „capitală de nord” a RM, îşi doreşte mai mult…
– Anume modalitatea prin care s-a decis organizarea referendumului denotă interesul separatist al comuniştilor. Dacă PCRM avea intenţia de a soluţiona problema APL, ar fi înregistrat în Legislativ o iniţiativă, ar fi discutat cu experţii, care sunt, de altfel, deschişi pentru astfel de subiecte. Principiul subsidiarităţii, care este valabil la nivel european, încurajat prin standardele europene, s-ar încadra perfect în demersul lor. Ei au mers însă pe încălcarea ordinii de drept.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
