Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova: Nu mai avem dreptul sa facem un pas inainte si doi inapoi

– Dle Filat, ma gandeam sa incep cu alta intrebare, dar am intrat in guvern si am vazut pe hol niste doamne impodobind bradul de Craciun si… de ce abia acum?

– Pai, nu sunt eu cel care decide impodobirea bradului. Important e ca in ajunul Craciunului el sa fie impodobit si sa stea la locul potrivit. Asa cum e la mine acasa, de altfel, unde bradul demult e pregatit pentru a intampina colindatorii. Dar bradul nu e o prioritate in sine. Prioritar am considerat sa oferim, in sfarsit, posibilitatea de a serba Craciunul pe stil nou celor care doresc sa serbeze la 25 decembrie. A fost o decizie asumata, chiar daca stiam ca poate fi si riscanta. Dar, m-am convins nu o data – daca doresti sa obtii ceva, trebuie sa-ti asumi si eventualele riscuri.

– E adevarat, unii reprezentanti ai clerului v-au si criticat pentru aceasta decizie. O mult mai mare parte a societatii a salutat-o insa… Daca pornim de la premisa ca guvernarea AIE se va mentine la putere cel putin inca doi-trei ani, putem spera sa se va ajunge la oficializarea definitiva a datei de 25 decembrie?

– Indiferent de contextul politic, foarte curand vom fi pusi in situatia nu doar sa ne declaram aspiratiile europene, ci si sa imbratisam valorile europene. Si aici e vorba inclusiv de modul in care abordam o problema sau alta, inclusiv de felul in care respectam libertatea persoanei. Intr-o societate moderna, toleranta este conditia indispensabila pentru o dezvoltare armonioasa. Noi, insa, se pare ca doar vorbim de toleranta, de vreme ce o hotarare atat de inocenta a provocat asemenea reactii.

– Dupa decizia cu 25 decembrie am primit la redactie mesaje in care cititorii ne intrebau daca se va reveni si la ideea de a incepe anul de studii la 15 septembrie.

– Am citit si azi in TIMPUL despre asta – caci eu citesc TIMPUL tot timpul si dimineata nu ies din casa pana nu parcurg ziarele, aceasta devenind un obicei si chiar o necesitate. Am discutat deja la guvern problema si sunt convins ca anul viitor vom veni cu o idee si vizavi de acest subiect. Dar nu pot spune mai mult.

– La 25 decembrie, ziua in care va aparea acest interviu, se vor face exact trei luni de la investirea guvernului pe care il conduceti. Chiar daca perioada de gratie pentru un executiv e de 100 de zile, va rog sa numiti astazi trei evenimente care ne-au marcat si v-au marcat in aceste trei luni.

– Nu cred ca am beneficiat de „indulgenta” celor 100 de zile. Din prima zi am avut parte de o analiza foarte dura, pe care mi-a asigurat-o asa-numita opozitie, dar si unii „amici”… Dar nu cred ca trebuie sa dimensionam activitatea unui guvern prin prisma unei anumite perioade de timp, mai ales ca trei luni de zile este un termen prea mic pentru multitudinea de probleme cu care se confrunta RM. Insa, pot spune ca obiectivele pe care ni le-am propus au fost realizate. Daca e sa identificam, totusi, trei evenimente pe care le-am trait nu doar ca premier si ca membru al AIE, ci si ca simplu cetatean, primul ar fi investirea guvernului. Care n-a fost deloc usoara, desi, probabil, aparent parea simpla.

Dar acest act a fost precedat de sute de discutii, de compromisuri realizate, pe alocuri, acolo unde era imposibil de gasit loc pentru compromis… Un compromis este si Programul de guvernare, pe care eu mi-l imaginam altfel, recunosc, dar pe care l-am acceptat in varianta in care este pentru ca anume in aceasta varianta se regasesc toate cele patru componente ale AIE. Este un compromis rezonabil, care permite acestui guvern de alianta sa existe si ma bucur ca l-am gasit. Caci acest guvern este o noua etapa in dezvoltarea tarii noastre. Am redat RM o guvernare liberal-democratica dupa opt ani de dictatura comunista si prin activitatea noastra de zi de zi vrem sa valorificam aceasta sansa.

Al doilea eveniment sunt negocierile cu Fondul Monetar International (FMI). Spun asta avand in vedere gravitatea situatiei economice din tara si Bugetul – daca e posibil sa-l numim astfel, la acea etapa – lasat de comunisti. Eu nu am prea vorbit despre aceasta, dar tara, de facto, se afla in incapacitate de plata. Conditiile cu care a venit FMI au fost si raman foarte dure, dar sunt extrem de necesare pentru a pune fundamentul unei cresteri economice sanatoase in RM – care, ulterior, sa ne ofere acele venituri necesare pentru a rezolva multiplele probleme sociale. Stiu, acordul cu FMI a insemnat adoptarea unor masuri pe alocuri nepopulare.

– Cu care comunistii au speculat atat in campanie, cat si dupa alegeri…

– Tocmai asta e diferenta dintre noi si comunisti – ei speculeaza, noi ne asumam actiuni, gandindu-ne nu la trecut, ci la viitorul RM si al cetatenilor ei. Aceasta inseamna sa iei decizii asumate, fie si riscante. Intelegerea pe care am realizat-o cu FMI intr-un termen-record a reprezentat startul activitatii Guvernului in fapt, nu pur calendaristic. Acest acord a transmis un mesaj clar catre partenerii nostri de dezvoltare si cei politici, dar si catre institutiile financiare, oferindu-ne astfel posibilitatea de a primi acele surse financiare care ne-au permis sa ne indeplinim angajamentele, ca stat, fata de cetatenii nostri.

Din acest acord au rezultat si parametrii care stau la baza Bugetului pentru anul viitor, precedate de un sir de actiuni pe care ni le-am asumat in cadrul Programului de stabilizare si relansare economica a RM. Desigur, nu totul ne-a reusit. Este vorba, inainte de toate, de faptul ca n-am majorat salariile in sfera bugetara, pentru functionarii publici – dar nu am avut resurse financiare pentru asa ceva. Totodata, am increderea ca, prin actiuni concrete si printr-o administrare fiscala eficienta, in 2010 vom putea sa revenim la aceasta problema si sa asiguram cresteri de salarii si in aceasta zona.

– Fiti de acord ca, totusi, o eventuala neonorare a angajamentelor privind pensiile si salariile poate stirbi enorm din increderea ce v-a fost acordata.

– Am majorat salariile profesorilor, aducandu-le la nivelul mediu pe economie. A fost o datorie, daca vreti, si personala fata de acesti oameni. Dar nu imaginea este scopul nostru suprem. Scopul nostru a fost sa asiguram stabilitatea in actul de guvernare si perspectiva. Si, de ce nu, sa demonstram ca o guvernare liberal-democratica nu este nici pe departe o catastrofa, precum preziceau falsii oraculi. Cred ca oamenii deja resimt acest lucru. In ceea ce tine de pensii, pentru 1 aprilie viitor vom veni cu majorari, dar vom merge pe o cu totul alta filozofie – ne vom concentra, in special, pe cei care au cele mai mici pensii, pentru a echilibra situatia.

– Si daca e sa ne referim la cel de-al treilea eveniment?

– Acesta a culminat, la 21 decembrie, cu Declaratia comuna UE-RM, pe care am facut-o la Bruxelles. E adevarat ca aceasta a fost precedata de multe alte, pe alocuri mai putin vizibile, actiuni. E vorba de prima mea vizita la Bruxelles impreuna cu colegul meu Iurie Leanca, ministrul de Externe; de multiplele vizite intreprinse de dumnealui in capitalele europene, la diferite reuniuni; de activitatile pe care le-am avut in Chisinau cu inalti oficiali europeni, dar si de actiunile celor care, la nivel tehnic, de experti, au muncit in toata aceasta perioada. Doar implicarea plenara pe toate aceste dimensiuni ne-a permis ca, luni, sa obtinem victoria la Bruxelles.

Chiar daca Declaratia e redactata intr-un limbaj foarte diplomatic, ea transmite un mesaj clar privind optiunea noastra europeana. Deja la 12 ianuarie, la Chisinau, va incepe negocierea Acordului de Asociere RM-UE. La inceput de februarie asteptam prima misiune de evaluare a UE, ca ulterior sa pornim mult asteptatul dialog privind liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii moldoveni. Toate acestea ne spun ca avem perspectiva si intelegere in UE. Urmeaza sa muncim acasa, ca sa obtinem intr-un final acest statut de tara europeana, pe care sunt convins ca il meritam. Mi-a dat mari sperante si discutia pe care am avut-o cu presedintele UE, Herman Van Rompuy, care si-a reiterat, deschis si sincer, angajamentul de a sprijini RM.

– Confirma asta presupozitia ca integrarea europeana a RM este, in definitiv, o chestiune de vointa politica a Europei?

– Este o chestiune de vointa politica a RM, inainte de toate. Viteza si consistenta procesului de integrare depinde de vointa si faptele noastre, a celor de la Chisinau. Si atitudinea UE fata de noi va depinde in totalitate de consecventa noastra.

– As vrea sa revenim putin in septembrie. Aveam pe atunci senzatia ca ati prefera sa fiti altceva, nu premier. Totusi, v-ati asumat riscul si… guvernarea. Cum e sa fii premier intr-o tara post-comunista?

– E adevarat ca, intr-un fel, pe atunci ma gandeam si la functia de spicher. Dar nu am conditionat – si atunci cand spun „eu”, vorbesc de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Am fost in situatia in care sa cedam si am cedat, pentru ca unitatea celor patru partide din AIE era mai importanta. De fapt, forta noastra e in unitate.

Cum e sa fii premier intr-o tara post-comunista si mai ales in RM?.. Nu-mi place sa ma tangui si sa pun pe umerii altcuiva responsabilitatea pentru esecurile mele. Dar de aceasta data o sa va spun ca e greu. Aceasta situatie, insa, ma motiveaza si mai tare. Am muncit foarte mult la viata mea, in ultimii ani am luptat foarte mult si in prim-plan au stat angajamentele pe care mi le-am asumat fata de oameni, si pe care tin cu tot dinadinsul sa le respect. Poate ca si varsta e un element care ma face sa-mi pastrez tempoul, caci nu privesc la viata doar sub aspectul zilei de maine. Sunt abia la 40 de ani… Astazi, la Comrat, in cadrul festivitatilor prilejuite de cea de-a 15-a aniversare a UTA „Gagauz-Yeri”, m-am intalnit cu fostul presedinte al Turciei, dl Suleyman Demirel. La 85 de ani, emana o energie extraordinara… Si am inteles inca o data: pana la urma, dupa noi raman faptele.

– In ce masura la depasirea acestui „greu” se implica membrii Guvernului?

– Intr-o masura definitorie. Suntem o echipa si succesul sau insuccesul Guvernului deriva din activitatea noastra comuna. Bineinteles, pe unele domenii am putea identifica mai multe reusite, pe altele mai putine, dar rezultatul e al intregii echipe.

– Economia, Justitia, Mass-media… Care sunt cele mai „dureroase” zone?

– Toate sunt dureroase si, mai ales, interdependente. Daca e sa vorbim de obiectivul nostru principal, care este integrarea europeana, aceasta presupune ajustarea RM si a institutiilor ei la valorile si principiile europene. Si nu poti sa ai o economie europeana fara un sistem financiar modern, si nici o justitie europeana fara niste mass-media care sa se bucure de libertatile de care se bucura presa in UE. Toate domeniile sunt prioritare si ele trebuie administrate eficient in acest sens. Nu poti sa obtii un rezultat, daca te misti haotic. Daca reformezi un domeniu si-l ignori pe altul, acesta din urma te trage inapoi. Nu mai avem dreptul sa facem un pas inainte si doi inapoi. Si nici sa facem declaratii europene si administrare… moldoveneasca.

– Ce garantii aveti ca Guvernul controleaza situatia din tara? La redactie ne vin semnale despre ilegalitati care se intampla in teritoriu si care, intr-un fel, pot fi considerate sabotaj contra guvernarii si a tuturor eforturilor pe care le faceti.

– Din pacate, asemenea manifestari de sabotaj se intampla nu doar in teritoriu, ci si la nivel central. Se explica acest fenomen simplu: in opt ani, tot ce tine de cadrul institutional a fost impanzit si imbibat cu functionari care au avut alte scopuri decat cele stabilite de functiile ce le detin sau le-au detinut. Dar nu inseamna ca actul de guvernare in sine este sabotat. Vad si stiu foarte bine ce si unde se intampla si, daca cineva nu a inteles inca acest lucru, se va convinge curand ca am capacitatea sa administrez multifunctional si foarte profund procesul de guvernare a tarii.

– Nu va temeti ca aceasta lupta pe multiple fronturi ar putea sa va joace o festa?

– Eu nu lupt, ci asigur, in calitate de premier, guvernarea RM. Cei care nu se vor conforma cu Programul de activitate – nu mai vorbesc de cei care nu vor respecta norma legala – vor lupta. Dar nu cu mine. Exista anchetatori, procurori, justitie… In acest context, cred ca e timpul sa avem rezultate concrete in ceea ce priveste un angajament major al nostru, pe care l-am facut in 2009: cei care au incalcat legea sa raspunda in fata legii. Sa nu creada cineva ca am uitat de acest angajament.

– Dar nici oamenii nu au uitat. E suficient sa studiati mesajele care vin la emisiunile TV la care participati – 90 la suta, cred, va cheama sa faceti ordine…

– Noi nu studiem doar sms-urile care vin la televiziune – am atatea mesaje in afara acestora… Functia pe care o detin ma obliga sa cunosc in detaliu tot ce se intampla in RM. Si stiu exact ce se intampla. Vorbeam, mai devreme, despre o perioada de timp foarte dificila in care ne-am inceput activitatea. Datoria mea era sa stabilizez situatia, impreuna cu colegii de la guvern. Am asigurat finantarea RM. Astazi a fost votat Bugetul in lectura finala. Politica fiscala a fost adoptata saptamana trecuta. Deci, avem tot instrumentarul necesar pentru a activa in 2010. Urmeaza sa trecem la alte prioritati, care de asemenea vor contribui la dezvoltarea RM.

– Comunistii au umblat cu „Satul moldovenesc” si „Caravela culturii”, proiecte profund ideologizate. Ce va face AIE? Aveti un portofoliu in care se aduna idei? Stiu ca ati cooptat, pe diverse cai, niste tineri care v-ar putea fi de real folos…

– Noi avem nevoie si de sate bogate, si de drumuri bune, si de retele de apa, si de securitate energetica. Si, iarasi, totul trebuie sa mearga in complex, nu poti sa te misti separat. Cat priveste tinerii la care va referiti, dorim sa-i convingem pe cat mai multi sa se implice, direct sau indirect, in actul de administrare a RM. Este o prioritate pentru noi sa aducem cat mai multi oameni cu capacitati in procesul de guvernare, fiindca, daca nu guverneaza capacitatea, incapacitatea distruge…

– Odata cu venirea noii guvernari s-a simtit o inviorare a vietii politice. Recent, deputatul comunist Iurie Munteanu a pus si pumnii in aplicare in Parlament…

– Nu cred ca pumnii invioreaza, nici macar viata politica, precum nu cred ca prin pumni si strigate poti obtine ceva durabil. Imi pare foarte rau ca in RM, in secolul 21, asemenea nonvalori, care-si permit sa arunce pumni, ajung in Parlament si mai au voce in politica de la noi. Este o problema pentru intreaga noastra societate.

– Cum neutralizati rivalitatile din Alianta pentru Integrare Europeana? Si cum le veti neutraliza in viitoarele anticipate, daca se intampla?

– Depinde ce subintelegeti prin notiunea de rivalitate, caci la noi deseori rivalitatea e inteleasa ca dusmanie. Eu cred ca in AIE nu sunt rivalitati. Exista, mai curand, un soi de concurenta care, din punctul meu de vedere, e o necesitate. Caci, de cele mai multe ori, concurenta genereaza performanta. Si nu numai in politica. Se intampla, bineinteles, si contradictii. Dar le discutam, le depasim si ne miscam inainte. RM are sansa sa devina democratica numai intr-un guvern de coalitie. Altminteri… puterea corupe, iar puterea totala distruge. Intrebati-l pe Voronin, o sa va confirme.

In acest context, as vrea sa mai mentionez un eveniment, la cele trei enumerate mai sus – unul negativ, din pacate. Este vorba despre nealegerea presedintelui RM. Am ratat o sansa, am transmis un mesaj de instabilitate, de incertitudine. Imi pare rau ca Voronin nu a inteles ca aduce un prejudiciu enorm acestei tari pe care se jura ca o iubeste atat de mult. Dar mai ales ca-si aduce un prejudiciu sie si partidului pe care-l reprezinta. Pentru mine, in calitatea mea de premier, nealegerea sefului statului este o problema. Caci era absolut necesar sa fie finalizat procesul electoral, sa fie creat cadrul institutional si sa putem munci, fiecare pe domeniul sau.

– Doar n-o sa incercati sa ma convingeti ca in AIE e armonie totala…

– Noi suntem o alianta constituita in urma unor evenimente dramatice produse in RM. Avem un obiectiv foarte clar, care ne tine uniti. Insa, totodata, suntem diferiti ca entitati politice. Nu cred ca cineva poate admite ca gandim si simtim la fel, ca in acelasi mod ne legam sireturile… Noi urmeaza – atata timp cat nu facem un partid, bunaoara – sa fim in competitie, dar o competitie care sa creeze motivatie… Duminica trecuta, la Congresul III al PLDM, am facut o afirmatie care, mai ales scoasa din context, a provocat niste reactii ciudate. Am spus ca, dupa viitoarele alegeri – oricand vor fi ele – vom fi prima formatiune politica in RM. Dar, in acesti ani, am trasat sarcini si obiective si, prin actiuni foarte incisive, am realizat tot ce ne-am propus.

La Congresul II, tinut anul trecut la Balti, am facut o declaratie-angajament – in urma alegerilor parlamentare PLDM va fi al doilea, ca pondere, partid din RM. Am realizat acest obiectiv si e firesc sa ne propunem un altul… Pentru aceasta, insa, nu trebuie sa ne calcam pe picioare unul pe celalalt. Nu mai suntem in opozitie, deci, trebuie sa actionam si sa ne atingem scopul prin rezultate concrete in actul de guvernare. Si imi pare normal ca fiecare sa doreasca sa fie primul. Eu traiesc cu necesitatea de a obtine victorie. Cand nu voi dori acest lucru, nu voi mai fi eu, Vlad Filat, si va trebui sa ma regasesc in alte activitati.

– Cum va fi anul 2010?

– Va fi foarte greu, dar, cu certitudine, mult mai bun decat 2009 cand, prin chin si jertfe umane chiar, am schimbat un regim autoritar cu unul democratic. Vom munci ca sa oferim perspectiva si speranta cetatenilor nostri. Si la sfarsitul lui 2010, chiar daca vom avea alegeri in toamna, sunt convins ca vom discuta despre mai multe succese, decat nereusite. Le doresc cetatenilor RM sa aiba parte de cat mai multe realizari frumoase, ca toti cei dragi sa le fie sanatosi si sper ca 2009 va fi anul cand confratii nostri vor incepe sa revina acasa. La multi ani tuturor!

– La multi ani si dumneavoastra si va multumim pentru interviu.

Miercuri, 23 decembrie 2009