În acest context, am decis să ne adresăm elevilor și studenților moldoveni, de aici și din România, pe care i-am îndemnat să ne vorbească despre spiritul românesc, cum au descoperit românismul și dacă mai speră că vor prinde hora celei de-a doua Mari Uniri. Răspunsurile lor ne-au impresionat prin maturitate și profunzime:
Vasile Gribincea, clasa a XII-a, Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, Chișinău
În ceea ce mă privește, spiritul românesc înseamnă, mai întâi de toate, niște oameni la care țin enorm – pe de o parte: părinții, bunicii și alte rude; pe de altă parte – Eminescu, Enescu, Brâncuși, Tonitza, Noica… După mine, una dintre principalele manifestări ale spiritului românesc rezidă în a vorbi o limbă română frumoasă și bogată. Călătorind în România, am avut de fiecare dată senzația că merg acasă, așa cum a spus Nichita Stănescu în timpul vizitei sale la Chișinău. Dincolo de posibilitatea unei reunificări politice, există privințe în care nu am fost separați și în care nu putem fi separați.
Valeria Fală, anul III, Facultatea de Jurnalism, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Românismul pentru mine înseamnă când mergi pe stradă, în autobuz sau la magazin şi auzi vorbindu-se limba română. Când toate panourile publicitare din oraşul meu sunt în română. Când nu trebuie să mă scuz faţă de prietenii mei şi să le explic de ce ospătarul nu vorbeşte limba de stat.
În primul rând, am învăţat să trăiesc româneşte acasă, datorită părinţilor mei care au încercat mereu să îmi inspire dragostea pentru limbă şi ţară. Pentru ca să înţeleg cu adevărat ce înseamnă să trăieşti româneşte şi, poate pentru un viitor mai bun, părinţii au insistat mult ca să studiez în România. Şi aşa, pot spune că de 7 ani deja, simt altfel româneşte la Iaşi, decât dacă rămâneam la Chişinău.
Unirea va fi posibilă când românii de pe cele două maluri ale Prutului vor înţelege importanţa şi necesitatea acestui lucru. Când vor fi cu toţii de acord, îşi vor dori unirea. La moment, cred ca unirea e un vis frumos şi atât.
Irina Luca, masterandă, Academia de Studii Economice, Chișinău
Spiritul românesc, după părerea mea, se asociază cu imnul, drapelul, ia și o limbă pe care o vorbim indiferent dacă suntem din Republica Moldova sau din România. Mama și bunica mea sunt profesoare, de aceea de mică am auzit acasă limba română. La școală am avut o dirigintă de limbă română care mereu a încercat să ne familiarizeze cu tradițiile, poeziile, piesele de teatru pe care le jucam la diferite evenimente.
Unirea nu știu pe cât de posibilă este la moment, cu tot ce se întâmplă în țară, însă sper la ea. Pe viitor poate va fi. Noi avem nevoie de această colaborare și poate astfel vom crea o țară mult mai puternică.
Artiom Radu, clasa a XI-a, Liceul „Jean Monnet ”, București
Românismul este însăşi identitatea mea. Dincolo de orice categorii sociale, politice, gnoseologice, dincolo de bariere şi de state, românismul este identitatea pe care mi-am asumat-o şi în care cred. Asumare care este o mare realizare. O spun sincer – nu m-am născut (şi nici nu am crescut) având conștiința românităţii mele. Am avut însă grijă să mi-o cultiv individual, am învăţat să fiu mândru de ea şi s-o respect. Românismul este, așadar, o mare victorie a mea. Una eminamente spirituală.
Am avut noroc să mă dezvolt academic într-un mediu care mi-a insuflat constant adevărate valori româneşti. La liceu, ni s-a predat istoria lui Iorga, am citit opere din tot spaţiul românesc (fără să ne limităm la clasici sau la programul școlar); la orele de istorie, am învăţat imnul „Deşteaptă-te, române” – toate mărturii că m-am identificat cu românismul în medii culturale. Cred cu fermitate că, indiferent de ce parte a Prutului ne aflăm, simţirea autentică românească se formează, se cristalizează doar prin cultură şi educaţie.
Nu ştiu cum este posibilă Unirea. Ştiu, însă, cu siguranţă cum nu se va realiza aceasta niciodată – cu gloata, cu hurta; cu strigăte inconsecvente şi disparate în megafon; cu marşuri inconsistente şi fără un scop clar; cu mesaje prolixe, banalităţi şi sentimentalisme; cu referinţe istorice deplasate; cu instigări la ură şi frustrare. Mişcarea unionistă trebuie să-şi recapete alura hotărâtă, dar totuşi nobilă; vocală, dar totuşi cumpătată. Şi mai presus de toate – unirea să se realizeze mai întâi între oameni, între suflete, între cărţi şi şcoli. Şi abia după asta între state şi frontiere.
Cristina Bulat, anul I, Școala Masterală de Excelență în Economie și Business, Chișinău
Pentru mine, românismul este istoria poporului român; limba română pe care o vorbesc, tradiții și obiceiuri ce ne-au fost transmise de strămoșii noștri. Am învățat să trăiesc românește acasă, cu primele cuvinte rostite în română, cu primele experiențe în familie și societate. Deși idealistul din mine își dorește Unire, rațional gândind, cred că aceasta este imposibilă. De ce? Fiindcă pentru a se produce Unirea, este necesar ca majoritatea societății să și-o dorească. Cu părere de rău, în prezent, o bună parte a societății noastre sunt proruși sau pretinși „naționaliști”. Un alt impediment îl reprezintă decalajul economic dintre România și Republica Moldova. De asemenea nu există voință politică. O putere politică ce ar fi pro-unire ar putea influența opinia societății, dar la moment aceasta nu există, sau cel puțin nu e o „putere”.
Loredana Molea, anul III, Universitatea de Medicină și Farmaceutică „Gr. T. Popa”, Iași
Dincolo de ideea abstractă de românism, ca spirit național pornit dintr-o istorie comună, și realitatea incontestabilă a limbii comune, spiritul românesc reprezintă o necesitate pragmatică. Republica Moldova este un stat creat artificial, care trece prin actualele dificultăți politice, deoarece nu are un fundament politic bine definit. Este, deci, o mină de aur pentru oportuniști. Pentru ca să poată supraviețui în continuare separat, ar avea nevoie de o adevărată revoluție la nivel de organizare politică și socială, iar acest lucru nu se poate întâmpla atâta timp cât oamenii de rând s-au adaptat la sistemul corupt și consideră că e mult mai comod astfel. De aceea, o eventuală unire cu România (ceea ce reprezintă, de fapt, scopul primordial al acestui așa-numit „spirit românesc”) ar rezolva o bună parte dintre probleme, întrucât oportuniștii locali (partidele din arena politică) ar pierde din teren. Cu toate acestea, nu are rost să fim absurzi. România este un stat cu multe probleme, iar aderarea Republicii Moldova la aceasta ar însemna să ne confruntăm și noi, la un moment dat cu ele. Totuși, România are și instrumentele necesare pentru a le rezolva (de exemplu, obligația de a corespunde standardelor UE), ceea ce Republicii Moldova îi lipsește cu desăvârșire.
Am învățat să gândesc și să trăiesc românește din băncile școlii. Pe lângă ideile implantate de părinții mei, o bună contribuție la conștientizarea acestei realități a avut-o și liceul în care mi-am făcut studiile (Liceul „Gh. Asachi”). Majoritatea profesorilor susțineau manifestările unioniste, în special profesorii care ne predau istoria, aceștia din urmă furnizându-ne informațiile necesare pentru a ne construi argumente raționale întru susținerea ideii de unire și românism.
Cred că e posibilă Unirea, poate chiar în viitorul nu foarte îndepărtat, deoarece locuitorii din Republica Moldova ar trebui, la un moment dat, să realizeze că altă soluție rezonabilă pentru a ameliora situația politică nu există. Vreau să sper că depresia politică generală a moldovenilor îi va îndemna să gândească logic, iar Unirea este unicul eveniment logic care ar urma. În același timp, se observă o atitudine general pozitivă asupra ideii de Unire și la nivelul politicienilor și oamenilor de rând din România (multă lume spune că românii nu și-ar dori o pacoste ca noi pe cap, dar adevărul e că majoritatea persoanelor cu care am discutat despre asta sunt cel puțin indiferente față de subiect, nicidecum împotrivă). În momentul în care vom conștientiza că această soluție, deși nu e perfectă, este cea mai rațională cu putință în contextul actual, suntem la câteva mitinguri și un referendum distanță de înfăptuirea Unirii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
