Cumva teza de mai sus este înrudită cu afirmaţia „ţăranii români sunt leneşi”. Ţăranii români au gospodăriile neorganizate, au producţii mici şi lucrează cu mijloace medievale. Pe undeva se strecoară şi corolarul „ţăranii sunt proşti”. Aşa se vede din afară. Însă puţini analişti se pun în locul ţăranilor să vadă situaţia cu ochii lor. Ţăranii preferă un model economic autarhic: îşi produc singuri cam tot de ce au nevoie pe suprafeţe mici de pământ, folosind mijloace primitive – iar asta nu pentru că ar fi proşti, ci dimpotrivă. În primul rând, preţurile de achiziţie ale produselor agricole sunt atât de mici, încât orice activitate intensivă devine neprofitabilă: costurile vor fi mai mari decât veniturile. Astfel că nu are rost să îţi mai baţi capul. Cedarea pământului în favoarea unor concerne mari care pot realiza profit prin aplicarea unor metode moderne îl va lăsa pe ţăran fără sistemul lui propriu, care îi asigură supravieţuirea. Orice alternativă este pierzătoare, astfel că este preferat imobilismul şi supravieţuirea la limită. Ţăranii nu sunt proşti şi leneşi – pur şi simplu sunt lipsiţi de alternative.
La fel ca ţăranii care nu au alternativă, societatea în ansamblu are o reacţie asemănătoare faţă de teza „să trecem la muncă, nu avem nevoie de ideologie”. Orice investitor, mare sau mic, are nevoie de o stabilitate legislativă pentru a şti cum să îşi programeze investiţia. Investitorii vor să ştie că legislaţia nu se va modifica peste noapte după cum li se năzare guvernanţilor. Lipsa unei stabilităţi politice şi legislative alungă investiţiile pe termen lung şi atrage speculatorii. Există un model de afaceri şi pentru societăţile marcate de instabilitate, un model care are efectul pervers de a mări instabilitatea. Oamenii de afaceri dispuşi să rişte în zonele instabile mituiesc politicienii pentru a obţine modificări legislative care să le asigure câştiguri rapide. Corupţia generează şi mai multă instabilitate care, la rândul ei, generează şi mai multă corupţie.
Teza „să ne apucăm de muncă” este tratată cu aceeaşi atitudine pe care o au ţăranii faţă de cei care le spun că sunt proşti şi leneşi. De ce „să mă apuc de muncă” dacă ştiu că peste câteva luni munca mea va fi spulberată? Fără o orientare politică clară, fără asumarea unei identităţi este imposibil de obţinut o stabilitate politică pe termen lung. Nimeni nu „se va apuca de muncă” dacă nu va şti că legislaţia fiscală va fi stabilă. Nimeni nu „se va apuca de muncă” dacă nu va şti că poliţia este capabilă să găsească infractorii şi că judecătorii îi vor condamna pe cei vinovaţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
