Orientarea pro-europeană fără echivoc a politicii moldoveneşti a favorizat revigorarea economică, conferind un nou dinamism procesului de apropiere dintre Bruxelles şi Chişinău. RM este deja integrată într-o serie de structuri comunitare, şi anume, Politica Europeană de Vecinătate şi Parteneriatul Estic. A sosit, astfel, momentul liberalizării circulaţiei, care este un pas logic şi important.
În ianuarie 2008 a fost încheiat primul acord de facilitare a regimului de vize, în conformitate cu care costurile eliberării unei vize pentru cetăţenii RM au scăzut de la 60 la 35 de euro, unele categorii de solicitanţi fiind în totalitate scutiţi de plată. Agenţi economici, jurnalişti, pensionari, copii, studenţi şi alte grupuri de persoane beneficiază deja de aceste avantaje… La 24 ianuarie 2011, Cecilia Malmström, Comisarul european pentru Afaceri Interne, a prezentat la Chişinău Planul de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize pentru Moldova. Este acum rândul RM să pună în aplicare, în timp util, măsurile stipulate în acesta, între care emiterea paşapoartelor biometrice şi securizarea graniţelor. Doar astfel putem reuşi împreună să accelerăm procesul de liberalizare a regimului de vize.
Germania ar putea însă de pe acum să dea un semnal clar, prin renunţarea la taxele aferente eliberării vizelor pentru şi mai multe grupuri de cetăţeni ai RM. Comitetul pentru Europa de Est al economiei germane va sprijini acest demers. Totodată, obiectivul nostru va fi suspendarea completă a obligativităţii unor vize. Moldova aşteaptă, pe bună dreptate, un semnal puternic din partea UE. Acest lucru este valabil şi pentru negocierile actuale, pe marginea Acordului de comerţ liber dintre Bruxelles şi Chişinău, la care – pe termen lung – trebuie cooptat şi teritoriul de peste Nistru, cu perspectiva unui beneficiu pentru acesta.
Integrarea europeană nu e întotdeauna uşoară, dimpotrivă, dar acesta nu este un motiv de disperare. În cadrul Parteneriatului Estic, UE este dispusă să ofere RM circa 210 mln. euro din fonduri structurale. Acestora li se adaugă diferite programe internaţionale – de exemplu, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în RM, comunitatea internaţională a alocat 70 mln. euro. Este adevărat că în RM mai există o serie de probleme ce tergiversează procesul de modernizare a economiei, împiedicând eforturile de eurointegrare a ţării. Şi aici cuvântul-cheie este „transparenţa” – bunăoară, transparenţa la implementarea unui Registru electronic al comerţului. Acest subiect important nu mai suportă amânare, deoarece partenerii comerciali şi potenţialii investitori în economia RM au nevoie de condiţii-cadru instituţionale fiabile, precum şi de indicatori evidenţi, comensurabili în propriul lor proces decizional. Soluţionarea acestor probleme ar conferi relansării economice actuale un surplus de dinamism. De aceea, nutresc profunda speranţă ca eforturile reformatoare ale guvernului moldovean să fie continuate, iar negocierile Acordului de comerţ liber aprofundat între RM şi UE să se încununeze, în curând, de succes. În anul 2010, schimburile comerciale moldo-germane au atins un volum de 350 mln. euro. Acest lucru corespunde unei creşteri de circa 19% faţă de 2009. Sunt cifre îmbucurătoare, nu şi satisfăcătoare, însă. Şi sunt convins că mai avem multe de făcut în acest sens.
Comitetul pentru Europa de Est al economiei germane este, de 60 de ani, glasul companiilor germane în Europa de Est, considerându-se de la bun început un constructor de punţi între Vest şi Est. În RM, ca partener al Ministerului Federal al Cooperării Economice şi Dezvoltării şi de partener al Companiei „Sequa gGmbH”, Comitetul implementează, de câţiva ani, un proiect de asistenţă şi consiliere a unor forme de asociere. Obiectivul acestuia este îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru companiile mici şi mijlocii şi întărirea relaţiilor economice moldo-germane. Partenerii noştri din Moldova sunt Camerele de comerţ şi industrie din RM şi Confederaţia Naţională a Patronatului din RM.
