Parisul şi Berlinul ar putea, de asemenea, să ia poziţie cu privire la sistemul european de apărare antirachetă, care, în opinia, lor, ar mulţumi şi Moscova.
Presa europeană scrie că aceste două lucruri ar fi în detrimentul Rusiei, slăbind considerabil statutul său în Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi a securităţii sale militare.
RIA Novosti mai scrie că din aceste aranjamente cel mai mult ar avea de câştigat Uniunea Europeană. UE ar deveni jucătorul-cheie în soluţionarea conflictului transnistrean, astfel consolidându-şi poziţiile în interiorul CSI şi statutul său de jucător politic important.
În luna iulie, cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul vizitei sale oficiale în Ekaterinburg, a propus Rusiei intrarea fără vize în UE dacă îşi retrage trupele din Transnistria. Iar în octombrie, în cadrul conferinţei de presă de bilanţ, după negocierile ruso-germano-franceze de la Deauville, preşedintele FR, Dmitri Medvedev, a declarat că negocierile privind reglementarea conflictului ar putea fi reluate după încheierea procesului electoral din R. Moldova. El a accentuat că succesul în soluţionarea diferendului transnistrean va depinde nu numai de Rusia ci „în primul rând, de poziţia Moldovei, a Transnistriei, precum şi de cea a României şi Uniunii Europene”.
Timpul.md
