Oamenii Anului 2015

Luminița Țâcu

Actrița și regizoarea Luminița Țâcu, incontestabil, a lărgit orizonturile teatrului autohton. Ea este una dintre puținii care consideră că arta trebuie să educe și să scoată în evidență fenomenele dureroase care au loc în societatea din care facem parte.
Regizoarea a pus în scenă mai multe spectacole document care au marcat lumea teatrală. Este vorba despre „Casa M.”, montat în baza interviurilor luate de la victimele violenţei, despre „Copiii foametei”, după romanul cu același nume de A. Vakulovski, și cel mai recent „Shakespeare pentru Ana”, regizat în urma interviurilor realizate cu deținuții din închisorile Goian – pentru minori, Rusca – pentru femei și Soroca – pentru bărbați.

Ion Ștefăniță

Ion Ștefăniță s-a făcut cunoscut și a câștigat simpatia societății ca un apărător al monumentelor istorice de pe teritoriul Republicii Moldova. În acest an, încrederea în intențiile lui a crescut după ce acesta a devenit consilier municipal și a continuat să apere patrimoniul arhitectural al Capitalei la Primărie. Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a monumentelor istorice spunea, la mijlocul lunii noiembrie, că din 32 de sesizări făcute la instituţiile de drept privind demolarea monumentelor istorice, doar un dosar a avut finalitate pozitivă, restul rămânând la discreţia judecătorilor.

Vasile Goncear

Vasile Goncear face parte din dinastia de olari din satul Hoginești, moștenind această îndeletnicire de la tatăl său. În acest an, olarul a găzduit cea de-a cincea Gală a meşterilor populari din Moldova, unde a adus în prim plan cei mai iscusiţi continuatori ai tradiţiilor strămoşeşti. În cadrul aceluiași eveniment, Vasile Goncear a devenit deţinătorul prestigiosului titlu „Meşteşugarul anului 2015”.

Victor Guzun

Fostul ambasador al R. Moldova în Estonia, Victor Guzun, a ocupat până în septembrie 2015 funcția de șef de secție în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Activitatea datorită căreia s-a remarcat nu doar în Estonia, dar și în R. Moldova, a fost cea de promovare pozitivă a țării din care se trage. La începutul lunii decembrie, Victor Guzun, alături de Ilie Toma, Anatolie Untura şi Alex Berdicevschi, a parcurs mii de kilometri pentru a transmite adevăratului Moș Crăciun scrisorile a sute de pici din Republica Moldova.

Mitoș Micleușanu

Văzut cam rar la Chișinău, și mai mult la București, unde e stabilit, Mitoș Micleușanu rămâne un artist neliniștit. Cofondatorul Planetei Moldova nu încetează să experimenteze și să lase arta să-l acapareze fără nici un control. Poate pentru că e obsedat de cosmos… Anul acesta i-a apărut primul volum de poezii „Munca” (Editura Tracus Arte), dar îi apreciem și prezența pe rețelele de socializare în care își împărtășește gândurile profunde și ne face să râdem.

George Simion

Chiar dacă a fost expulzat de SIS fără niciun motiv din R. Moldova, George Simion, liderul Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”, a dat dovadă de curaj și dedicație totală cauzei românești. În acest an, „Acțiunea 2012” și alte organizații unioniste au organizat cel mai mare Marș al Unirii din Chișinău (peste 25 mii de participanți) și Marea Adunare Națională din 5 iulie. De asemenea, a organizat excursii în România pentru tineri și profesori, tabere de vară, difuzarea cărților de literatura română și, nu în ultimul rând, a reușit să convingă zeci de deputați români să sprijine ideea unionistă. George Simion nu a rămas la declarații idealiste, ci a prezentat beneficiile Unirii R. Moldova cu România, a adus argumente concrete și a descris etapele prin care poate fi realizată reunirea celor două state românești.

Gheorghe Erizanu

Când spunem Cartier, nu ne gândim, aici în Chișinău, la ceasuri franceze de lux, ci la cărți de calitate, pe care, pur și simplu jinduiești să le ai în bibliotecă. Anul acesta a fost bogat în apariții editoriale: istorie, literatură pentru copii, romane semnate de autori basarabeni consacrați. Directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu ne demonstrează că scriitorii noștri mai scriu ceva și scriu bine. De asemenea, el este singurul editor pe care l-am văzut în librărie printre cititori ajutându-i să-și găsească cărțile. Și nu în ultimul rând, nu putem să nu trecem cu vederea faptul că, în fiecare an, Editura Cartier face reduceri generoase de până la 50% la cărțile sale. Deci, apucați-vă de citit și în 2016, că aveți ce.

Cristina Frolov

Vinificatoarea și directoarea fabricii de vinuri „Castel Mimi” s-a făcut remarcată, în acest an, nu doar prin vinurile pe care le-a scos pe piață, dar și prin eforturile depuse pentru restaurarea unui monument istoric de o importanță maximă pentru Republica Moldova. Este vorba despre castelul, construit în anii 1900, lăsat ca moștenire de guvernatorul Basarabiei, Constantin Mimi.
Cristina Frolov, alături de echipa sa, l-a restaurat timp de circa cinci ani și promite că foarte curând castelul va arăta exact cum l-a construit guvernatorul. Complexul va avea un muzeu, galerie de artă, sala de conferinţe, hotel şi restaurant.

Mircea Cosma

Președintele Consiliului Județean Prahova este membru fondator al societăţii cultural-istorice „Mihai Viteazul” din Ploieşti. Mai mult, este una dintre cele mai publice și influente persoane din România care susține fățiș proiectele unioniste. La începutul acestei toamne, Mircea Cosma, alături de alți cinci unioniști români și moldoveni, au înmânat ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu, şi ministrului pentru Dialog Social, Liviu Marian Popa, platforma-program pentru unirea poporului român „Sfatul Țării – 100”, constituită în Casa memorială „Constantin Stere”, la Bucov, Județul Prahova.

Igor Cobîleanski

Cel mai cunoscut regizor basarabean al momentului, Igor Cobîleanski se poate lăuda cu o reușită remarcabilă. Serialul românesc „Umbre” produs de HBO Europe a devenit anul acesta un adevărat succes. Este vorba despre o dramă cu influențe de comedie, așa cum doar Cobîleanski știe să facă, în care se spune povestea lui Relu, un taximetrist care face bani ca recuperator pentru un mafiot local.

Timpul.md