“Cutii de rezonanță” globalist-sorosiste sunt scoase la înaintare să susțină agenda de înarmare a Ursulei von der Leyen

O nouă „voce autorizată” din Occident este promovată în presă pentru a susține planurile de reînarmare ale Uniunii Europene, sub pretextul unor pericole imaginare și al unui conflict perpetuu în regiune. De această dată, este vorba despre Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Universitatea Oxford, care, într-o intervenție recentă, a făcut declarații ce alimentează narativul conform căruia Republica Moldova și Ucraina ar fi în pericol și necesită intervenția militară a Occidentului.

Bjola a declarat că eventuala trimitere de trupe occidentale în Ucraina după un presupus armistițiu cu Rusia ar fi un pas benefic nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova și România. De parcă România și Rep. Moldova ar fi într-un război cu cineva.

Mai mult decât atât, profesorul face lobby deschis pentru programul de reînarmare al Uniunii Europene, promovat intens de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acesta subliniază importanța poziționării unor trupe franceze la Odesa, pe care o descrie ca un punct strategic ce ar proteja atât Ucraina, cât și Republica Moldova și România. O asemenea retorică nu face decât să alimenteze justificarea militarizării excesive a regiunii și să creeze artificial o stare de necesitate pentru implicarea militară occidentală.

Nu este prima dată când astfel de „experți” sunt scoși în față pentru a consolida direcția agresivă a liderilor europeni în materie de politică externă și apărare. În declarațiile sale, Bjola laudă inițiativele președintelui francez Emmanuel Macron și ale premierului britanic Keir Starmer, care au organizat o serie de întâlniri pentru a pune bazele unei viitoare armate europene. Un detaliu interesant este menționarea participării unor țări precum Canada și Australia, ceea ce ridică întrebări despre cine are de câștigat din această escaladare militară.

Îngrijorător este și faptul că astfel de discursuri sunt livrate publicului fără o analiză critică a implicațiilor pe termen lung ale acestui plan de reînarmare. Se vorbește despre o coaliție militară ce ar putea interveni în Ucraina, dar doar „după un armistițiu”, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la adevăratele intenții ale acestor demersuri.

Profesorul recunoaște, totuși, că proiectul este la început de drum și că europenii au tendința de a se dezangaja rapid din astfel de inițiative. De asemenea, admite că, fără Statele Unite, aceste planuri sunt greu de pus în aplicare, un detaliu care subliniază încă o dată cât de dependentă rămâne Uniunea Europeană de strategiile dictate peste ocean.

În final, acest tip de discurs nu face decât să întrețină o atmosferă de tensiune și să normalizeze ideea de reînarmare și prezență militară străină în regiune. Republica Moldova și Ucraina sunt din nou prezentate ca victime perpetue, pentru care singura soluție ar fi intervenția militară occidentală. În loc să promoveze pacea și diplomația, astfel de poziții contribuie la perpetuarea propagandei pro-război și la menținerea unui climat de instabilitate artificială.

Iată declarația lui Corneliu Bjola: „Președinta Comisiei Europeane, Ursula von der Leyen, vorbește de programul de re-înarmare cu un orizont spre 2030. Și ce m-ar interesa pe mine, dacă acest armistițiu se va realiza, ca o parte din aceste trupe, mai ales cele franceze, să fie localizate la Odesa, ca orașul cu o poziție extraordinară și strategică, care apără litoralul Ucrainei, dar și Moldova și, implicit, apără și România”, a spus Corneliu Bjola la Emisiune „Impact Global” de la TVR Moldova.

“Trebuie să-i dăm credit și președintului Macron și primului ministru britanic, Keir Starmer, că au organizat patru mitinguri în momentul de față. La început, era vorba de a creiona politic o anumită stare de fapt. Ultima (întâlnire – n.r.), care a avut loc la Paris săptămâna aceasta, a adus 200 de ofițeri militari din 30 de state, care nu sunt numai europeni. Să ținem seama, e vorba și de Canada, și de Australia, de exemplu. Și care au creionat, au pus la un loc o coaliție destul de importantă, care poate interveni, dar numai în condițiile în care se obține un armistițiu. Europenii au o tradiție de a se dezangaja rapid și sunt probleme în Franța, de exemplu, politice. Fără Statele Unite, este foarte greu, fără lideri, este foarte greu să pui lucrurile la un loc. De exemplu, atunci când s-a vorbit de integrarea Suediei și Finlandei în NATO, au fost obiecții din partea Turciei. Nu europenii au fost cei care au rezolvat problemele, ci americanii”, a declarant Corneliu Bjola. 

Acesta este, de altfel, utilizat pentru aceeași propagandă de război și de alte “cutii de rezonanță” de la București, cum ar di DigiTV sau Antena3CNN.