Câți bani pot primi românii care mai au lei pe LIBRETELE de economii CEC de dinainte de 1990? Ce spune legea

Știrea că românii care au depus bani la CEC pentru a-și lua Dacie înainte de 1990 vor primi despăgubiri le-a dat speranțe și unor vechi clienți ai băncii care dețin librete de economii deschise pe vremuri pe numele copiilor lor și care nu au scos sumele rămase de atunci în cont.

Când a văzut că românii care au făcut un depozit la Casa de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România (C.E.C) pentru Dacii pot primi 4.370 de euro despăgubire, Maria A., acum o pensionară în vârstă de 78 de ani, și-a adus aminte că în contul deschis în 1973 pentru fiul ei, în care a tot depus și din care a retras diverse sume până în 1979, mai rămăseseră niște bani.

A scotocit prin sertare, a găsit „libretul de economii cu dobândă și câștiguri” și l-a trimis pe fiul ei, acum în vârstă de 53 de ani, să vadă cât poate primi de la actuala bancă comercială pentru cei 122,70 de lei rămași în cont în 1979.

Despăgubiri istorice

Printr-un ordin recent al Ministerului Finanțelor, românii care au depus bani înainte de 1990 la CEC pentru a-și cumpăra o Dacie vor primi acum o despăgubire, după mai bine de 30 de ani de așteptare. Aceasta se ridică la 21.719,29 lei.

Plata va fi printr-un titlu de stat emis pe numele BRD, cu scadență în 23 iunie 2025, arată termene.ro. Este vorba despre persoanele fizice care, înainte de 1 ianuarie 1990, au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) pentru achiziționarea de autoturisme.

Ajuns la bancă, fiul doamnei Maria A. a aflat că tot demersul său nu are rezultatul sperat, nici pe departe față de ceilalți deponenți, pentru că suma pe care ar urmat să o încaseze era de 0,012270 lei.

Cum s-a calculat suma de restituit

Potrivit angajaților băncii, prevederile legale emise după 1990 permit doar despăgubiri pentru persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme.

Celelalte sume depuse pe libretele de economii nu mai au valoarea lor inițială – iar aici nu vorbim numai de inflație, ci de denominarea prin care a trecut sistemul monetar românesc la începutul lui 2005, când leul vechi a pierdut patru zerouri, așa cum anunța CEC Bank în urmă cu mai bine de zece ani, situație valabilă și azi la ghișeele băncii:

„Vă comunicăm că depunerea și păstrarea disponibilităților bănești la bancă este o decizie personală și voluntară a fiecărui deponent, în funcție de interesele sale. Faptul că la data prezentei, sumele depuse pe libretele de economii nu mai reflectă valoarea lor inițială nu poate fi imputat băncii, întrucât CEC Bank, ca de altfel orice banca, nu despăgubește, nu compensează și nu indexează sumele depuse de clienți, pentru a le păstra puterea de cumpărare din momentul depunerii și până la restituire.

În hotărârea asupra cererii nr. 34746-97, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) întrunită în ședința din 10 iulie 2001 a statuat că nu este „o obligație generală a Statelor de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la anumite organisme bancare sau financiare” și nici „de a menține constantă puterea de cumpărare a sumelor liber depuse la anumite organisme bancare sau financiare”, respectiv că titularii conturilor, văzând „eroziunea capitalului economisit datorită inflației” care a afectat după 1989 toată populația României “ca urmare a tranziției la economia de piață” și “conjunctura economică generală a țării”, puteau „în orice moment să obțină rambursarea economiilor lor plus dobânda” agreată cu instituția de credit la semnarea contractului de depozit sau economisire.

Rezultă că sumele depuse pe libretele de economii sau în alte conturi au fost în permanentă la dispoziția dumneavoastră și puteați să le retrageți oricând și să le dați destinația dorită, în cazul în care avantajele oferite de produsul respectiv nu mai corespundeau dorințelor dumneavoastră sau când ați constatat deteriorarea puterii de cumpărare a banilor dumneavoastră (în contextul perioadei de după 1989).

Banca nu are posibilitatea, pe o piață liberă, să mențină puterea de cumpărare a monedei și nici să asigure depunătorii împotriva inflației, acestea fiind pârghii de politică monetară, care nu fac obiectul de activitate al băncilor comerciale.

În urma aplicării prevederilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, începând cu 1 iulie 2005, sumele depuse în conturi la bănci au fost supuse prevederilor acestei legi, respectiv au fost convertite în noua unitate monetară. Suma exprimată în moneda veche a fost înlocuită cu suma exprimată în moneda nouă, prin împărțire la 10.000 (ex. suma de 10.000 lei a devenit 1 RON, iar 5.000 lei a devenit 0,5 RON). Menționăm că Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale prevede la articolul 5, alineat 3 următoarele: (3) Denominarea se realizează în baza prezentei legi, fără a fi necesară o declarație în acest sens din partea persoanelor autorizate.

În ceea ce privește dobânzile practicate de bancă, clienții au fost informați prin anunțuri expuse vizibil în toate unitățile teritoriale și, în ultimul deceniu, în unele cazuri, prin comunicate de presă publicate în presă de profil de la acea dată (însă banca mai deține în arhivă doar comunicatele emise din luna mai 2008)”, transmiteau reprezentanții CEC Bank, într-un răspuns publicat pe portalul de specialitate Conso.ro în octombrie 2014.

Ministerul Finanțelor Publice preciza, într-un comunicat din iulie 2016, că libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii. Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 de lei vechi) nu le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA.

Citiți și:

EXCLUSIV | Povestea primei mașini Dacia produse în România. Cum arăta DACIA 1100, cu portbagaj în față și motor în spate, la volanul căreia s-a urcat CEAUȘESCU

EXCLUSIV | Câte miliarde a încasat statul în peste 30 de ani de privatizări? Șeful AAS, Daniel Geantă, explică și unde s-au împotmolit vânzările