Germania, în pragul colapsului economic. Cancelarul recunoaște că țara a „trăit peste posibilități”

Cancelarul Friedrich Merz a recunoscut public că Germania „a trăit ani de zile peste posibilitățile sale”, iar experții avertizează acum că, fără reforme economice radicale, țara riscă să intre într-o criză de proporții.

Declarația a provocat un val de reacții la Berlin, după ce liderul conservator a spus că Germania nu își mai permite să susțină actualul sistem de pensii, care a ajuns la peste 31% din PIB – unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Merz a vorbit despre un „ruptură epocală profundă” și despre necesitatea unor măsuri de austeritate „dureroase”, pentru a le oferi tinerilor germani o minimă perspectivă de viitor.

Economistul Marcel Fratzscher, șeful Institutului German pentru Cercetări Economice, a subliniat că statul trebuie să facă față unei note de plată anuale de 400 de miliarde de euro pentru pensii, cost care va continua să crească în următorul deceniu.

Un raport al Ministerului Economiei, publicat săptămâna trecută, descrie sistemul de pensii drept „disfuncțional” și „o amenințare gravă” la adresa economiei. Proiecțiile arată că, până la mijlocul anilor 2030, Germania va avea un pensionar la fiecare doi cetățeni activi pe piața muncii.

Katherina Reiche, ministrul economiei, a avertizat că este nevoie de o reformă „profundă și urgentă”, în timp ce Bärbel Bas, responsabilă cu portofoliul muncii și protecției sociale din partea social-democraților, a catalogat declarațiile cancelarului drept „prostii”. Președintele Frank-Walter Steinmeier a apărat însă statul social, pe care l-a numit „o comoară” și „o resursă care a făcut Germania ceea ce este”, dar a recunoscut că „sistemul crapă”.

Criza pensiilor se suprapune peste o economie în recesiune: Germania a înregistrat doi ani consecutivi de scădere, cu un minus de 0,2% în 2024, după o contracție similară în 2023, potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică.

Cea mai mare economie europeană este slăbită de șocurile externe, dar și de probleme interne cronice – birocrație excesivă, infrastructură învechită și un deficit sever de forță de muncă calificată.