Situația energetică a Rusiei se agravează: aproape jumătate din rafinăriile sale au fost paralizate de atacurile ucrainene, forțând Kremlinul să importe benzină din China, Coreea de Sud și Singapore. Aceasta marchează o dependență rară pentru un gigant petrolier care, până nu demult, se baza exclusiv pe producția internă.
Guvernul rus a implementat subvenții din bani publici și a eliminat taxele de import pentru a menține combustibilul pe piața internă. Companii de stat, precum Rosneft, vor aduce lunar zeci de mii de tone de benzină din Asia, în timp ce Moscova explorează importuri suplimentare din Belarus și reintroducerea unui aditiv interzis de aproape un deceniu pentru a salva producția internă.
Experții apreciază că aceste măsuri reflectă atât vulnerabilitatea infrastructurii energetice rusești, cât și costurile economice tot mai mari ale războiului. Economia de război se transformă treptat într-o „economie de umilință”, în care Rusia plătește prețul propriilor neglijențe și al conflictului militar.
Impactul pe termen scurt este vizibil: creșterea cheltuielilor de import, presiune asupra prețurilor interne și nevoia de a recurge la soluții tehnice controversate pentru a menține producția. În același timp, dependența de piețele asiatice subliniază izolarea economică crescândă a Rusiei pe plan global.
Analiștii avertizează că, fără consolidarea rapidă a rafinăriilor afectate sau reducerea conflictului, Rusia va continua să se confrunte cu dificultăți majore în sectorul energetic, afectând consumatorii și stabilitatea economică a țării.
