Un nou caz de mare corupție în primăria lui Ceban: Combinații la Arhitectură – adjunct cu duplex pe datorie

Șeful adjunct al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare din Chișinău, instituția care autorizează tot ce se construiește în capitală, s-a ales cu un duplex într-un cartier select de case din sectorul Ciocana. L-a cumpărat pe datorie de la un dezvoltator imobiliar, căruia inițial i-a eliberat un certificat de urbanism, iar ulterior i-a dat și autorizație pentru construirea unui complex locativ, scrie Rise Project.
Funcționarul nu a raportat existența unui posibil conflict de interese. S-a angajat însă să restituie datoria de 350 de mii de de euro, prețul imobilului, în decurs de trei ani. „Atâta timp când sunt transparent și imparțial la examinarea mea, nu e un conflict de interese”, susține funcționarul public.
Proiectul autorizat de Primărie a stârnit revoltă în spațiul public, autoritățile fiind acuzate că au permis dezvoltatorului să construiască un complex de aproape trei ori mai mare decât prevede planul urbanistic.
Noiembrie 2025. La marginea sectorului Ciocana, câțiva muncitori își fac de lucru în jurul unui gard care înconjoară ceea ce urmează să se transforme într-un nou complex rezidențial. Sunt aproape 2,3 hectare de pământ, iar până la jumătatea lui 2028 pe ele ar urma să fie ridicate nouă blocuri de locuit. Cel mai înalt va avea circa 70 de metri înălțime și va intra în topul celor mai înalte clădiri rezidențiale din țară.
Se întâmplă după ce, acum trei ani, consilierii municipali din Chișinău au aprobat șase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), documente de planificare urbană care stabilesc reguli clare de construire și utilizare a terenurilor din șase zone ale municipiului Chișinău. Unul dintre planuri vizează o zonă din sectorul Ciocana, din proximitatea centrului comercial „Port Mall”.
Votul consilierilor a scandalizat opinia publică, iar cazul a ajuns în atenția Centrului Național Anticorupție, care a cerut în instanță ca cei 33 de consilieri municipali care și-au dat votul să fie amendați contravențional pentru „excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”. Mai târziu, instanța nu i-a găsit vinovați pe aleșii locali.
În același timp, Cancelariei de Stat a cerut în instanță anularea deciziei Consiliul municipal Chișinău (CMC), susținând că a fost adoptată fără avizul general pozitiv al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
„Noi nu putem admite astfel de proiecte, care sunt împotriva oamenilor. De exemplu, unul din aceste PUZ-uri e pentru 4 522 de apartamente, într-o zonă fără școală și grădiniță. Nu mai vorbesc de ambuteiajele care se vor crea”, scria ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din acea perioadă, Andrei Spînu.
FUNCȚIONARUL
Igor Vrabie are 45 de ani, iar ultimii 21 i-a lucrat, cu o scurtă pauză, la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare din cadrul CMC. A fost arhitect, șef de secție, iar în prezent ocupă funcția de șef adjunct al direcției, a doua cea mai importantă poziție în cadrul instituției.
În martie 2023, când Ștefan Marian, proprietarul a două terenuri din preajma „Port Mall”, a mers la Primărie și a cerut certificat de urbanism pentru loturile sale, autoritatea publică i-a respins cererea. Motivul invocat a fost că Primăria suspendă procedura din cauza litigiului prin care Cancelaria de Stat solicita anularea deciziei CMC din 2022.
După refuzul Primăriei, bărbatul s-a adresat în instanță, dar, între timp, a transmis dreptul de folosință asupra terenurilor companiei Estate Invest Company SRL, ca aceasta să poată construi un complex rezidențial. Astfel, compania avea baza legală să solicite actele necesare pentru elaborarea proiectului.
Estate Invest Company SRL este o firmă de construcție fondată în anul 2015. Afacerea este controlată majoritar de fostul deputat liberal Iurie Dîrda, soția și fiica acestuia, iar 5% îi revin lui Ion Magaliuc, care este și administratorul firmei. Magaliuc are 34 de ani și administrează afacerea practic de la fondare. Anterior, fusese manager în vânzări la o altă companie a familiei Dîrda.
Potrivit informațiilor de pe site, în cei zece ani de activitate, Estate Invest Company SRL a dezvoltat circa 20 de complexe locative. Datele oficiale arată că, în 2024, Estate Invest Company SRL a avut un profit net de 11 milioane de lei și datorii de peste 300 de milioane de lei.
Pe 19 noiembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe, care a respins cererea Cancelariei de Stat de anulare a deciziei CMC prin care a fost aprobat Planul urbanistic al zonei de lângă „Port Mall”.
A doua zi, Ion Magaliuc, administratorul companiei Estate Invest Company, solicită certificatul de urbanism pentru aceleași două terenuri, așa cum a făcut anterior și proprietarul lor, Ștefan Marian. Și îl obține.
Primul care semnează actul e chiar Igor Vrabie, arhitectul șef adjunct al capitalei, iar la 17 decembrie, Estate Invest Company SRL primește certificatul de urbanism și are undă verde să elaboreze proiectul unui complex rezidențial.
Jumătate de an mai târziu, Estate Invest Company SRL primește prima autorizație de construire. Deși planul urbanistic aprobat de CMC în 2022 prevede construcția în zona respectivă a unor blocuri de până la 12 etaje, autorizația îi permite companiei să ridice blocuri de 17 niveluri.
Și de această dată Igor Vrabie semnează, deși se afla în conflict de interese cu administratorul companiei de construcție.
DUPLEXUL DE LA CIOCANA
La o săptămână după ce Magaliuc obține certificatul de urbanism, familia lui Igor Vrabie cumpără de la acesta un duplex într-un cartier de case din sectorul Ciocana. Finisat în proporție de 63 la sută, duplexul se întinde pe o suprafață de 205 metri pătrați, are un nivel și jumătate, e construit în stil hi-tech și e compartimentat în două unități identice.
Contractul a fost semnat între Ion Magaliuc și Ana Vrabie, soția arhitectului șef adjunct al capitalei. Prețul imobilului a fost de 350 de mii de euro (echivalentul a peste 6,7 milioane de lei), dintre care 10 mii de euro a fost achitați în ziua semnării contractului – 26 decembrie 2024. Restul sumei, de 340 de mii de euro, urmează să-i fie achitată lui Magaliuc până la finalul anului 2027, fără dobândă.

Numai că veniturile familiei Vrabie, potrivit declarației de avere pentru anul trecut, au fost de circa 500 de mii de lei, grosul banilor venind din salariul de șef adjunct al Direcției. Soția acestuia, care e și ea arhitectă, a încasat în 2024 un salariu lunar de doar șase mii de lei. Chiar dacă ar fi să nu cheltuie niciun leu, familia Vrabie ar scăpa de datoria pentru casă în cel puțin 13 ani ani, dar nu în trei, așa cum stipulează contractul cu Magaliuc.
Imobilul n-a fost trecut în declarația de avere pentru anul 2024, ci doar datoria de 350 de mii de euro față de Magaliuc. Oficial, casa a fost înregistrată la Cadastru pe numele Anei Vrabie abia în septembrie curent.
Pentru a plăti datoria, Igor Vrabie ne spune că ar putea să-și vândă apartamentul, dar și o parte din duplex.
Câteva luni mai târziu de la tranzacție, Vrabie a semnat actul care permite construcția unui nou complex locativ ridicat de Estate Invest Company SRL. Deși, conform legii, funcționarul ar fi trebuit să-și anunțe superiorul cu privire la conflictul de interese în care se afla cu administratorul companiei de construcție, acesta nu a făcut-o. Ca urmare, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control în acest sens.
„S-a stabilit faptul că în Registrul declarațiilor privind conflictele de interese nu există însemnări referitoare la declarații de conflict de interese reale ce ar viza persoane apropiate în legătură cu subiectul declarării menționat”, se arată în actul ANI.
Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice şi juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.
art. 12 alin. (3), (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale
L-am întrebat pe Igor Vrabie dacă îl cunoaște pe Ion Magaliuc și cum a ajuns să cumpere o casă de la acesta.
„Eu nu cunosc cine este fondator, pe unde este administrator. Eu am cumpărat de la o persoană fizică. […] La modul practic, chiar am căutat prin oraș, fiindcă trăim cu familie la bloc și cum ne-am dorit să trecem poate la casă pe pământ, că asta a fost ideea, să vindem apartamentul și să trecem la casă pe pământ”.
Vrabie afirmă că nu vede un conflict de interese între actele pe care le-a semnat pentru compania administrată de Magaliuc și casa cumpărată de la acesta.
„Atâta timp când sunt transparent și imparțial la examinarea mea, nu e un conflict de interese”, însă dacă ANI „o stabilească că există, voi suporta toate consecințele”.
DIRECTOR LA COMPANIA CONCUBINEI LUI MAGALIUC
În declarația sa de avere depusă pentru anul 2022, Vrabie indică venituri salariale de aproape 29 de mii de lei obținute de la compania Bright-Idea SRL (actuala denumire – One Project SRL). În august 2022, el plecase de la Direcția arhitectură și se angajase director comercial la Bright-Idea SRL, primind un salariu lunar de aproximativ cinci mii de lei, în timp ce la Primărie încasa circa 20 de mii de lei pe lună.
Datele oficiale consultate de RISE arată că firma, care desfășoară activități de închiriere și exploatare a bunurilor imobiliare proprii și închiriate, aparține Danielei Lavric, partenera de viață a lui Ion Magaliuc. Cei doi s-au numărat printre cei mai mari donatori (persoane fizice) în campania electorală pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Aceștia au donat fiecare câte 80 de mii de lei pentru Partidul Acțiune și Solidaritate.
Deși Vrabie și-a încheiat activitatea la Bright-Idea SRL în februarie 2023, revenind la Direcția arhitectură, el nu a inclus în declarația sa de avere pentru anul respectiv și ultimul salariu primit de la companie, de aproximativ opt mii de lei.
„Nu cred că trebuie să vă răspund și la asemenea întrebări”, a fost reacția șefului adjunct de la arhitectură, atunci când l-am întrebat cum a ajuns să lucreze la compania concubinei lui Magaliuc. Apoi ne-a spus că nu avea un loc de muncă și s-a angajat. Apoi a recunoscut că-i cunoaște pe Lavric și Magaliuc, „dar sunt niște relații așa, de cunoștințe, dar nu relații apropiate”.
Contactat de RISE, Ion Magaliuc a cerut întrebările în scris. Acesta a răspuns că „Nu sunt încadrat în raport personal (sau contractual) cu Vrabie Igor, iar în fond consider că întrebările ce vizează relații personale ale unor terți sau ale subsemnatului nu sunt relevante pentru obiectul discuției și nu au legătură cu activitatea profesională sau cu legalitatea proiectelor dezvoltate”.
AVEREA FAMILIEI VRABIE
Vrabie depune declarații de avere începând cu anul 2012, pe vremea când era șef de secție în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare.În 2015, a cumpărat de la Primăria Chișinău un teren pentru construcție, după ce soția sa a dat în judecată Consiliul municipal pentru că a refuzat să ofere familiei sale nou-formate un teren din intravilanul mun. Chişinău, pentru construcţia casei de locuit. L-a cumpărat la preț de 296 de mii de lei și l-a vândut, anul următor, cu 300 de mii. În acea perioadă, familia Vrabie începuse să investească într-un apartament de 104 metri pătrați, care i-a costat 40 de mii de euro.
Din 2015, nici Igor Vrabie, nici soția sa, nu au deținut în proprietate vreun automobil, conform declarațiilor de avere. Acest fapt însă nu i-a încurcat pe soți să conducă mașini noi. De exemplu, în 2016, ei conduceau un Mercedes E250, fabricat în 2013, și o Skoda Rapid, din 2016, ambele prin mandat de folosință. Anul următor declară încă o Skoda Rapid, tot din 2016. Ambele automobile de model Skoda erau proprietatea unei persoane fizice și costa fiecare circa 14 mii de euro.
Ulterior, în 2020, parcul auto s-a mărit cu o Skoda Superb, fabricată în 2019, al cărei preț era de 20 de mii de euro. Nici aceasta nu aparținea familiei arhitectului, ci fratelui acestuia. În ultima declarație de avere, Vrabie nu mai declară niciun automobil. În schimb, în ziua în care Estate Invest Company a primit certificatul de urbanism, fiul acestuia, care avea 21 de ani, intră în posesia unei Skoda Octavia, fabricată în 2019 și înregistrată oficial în Republica Moldova în ziua cumpărării.
Vrabie califică acest fapt drept o „simplă coincidență”. „Feciorul meu este o persoană matură. El locuiește separat. Eu foarte multe nu le cunosc despre el. Noi avem problemele noastre în familie, el are datorii… chiar nu știu cum și ce face el”.

În noiembrie curent, ANI a inițiat un control asupra averii lui Vrabie, pentru că în urma unei verificări prealabile s-a constatat „existența unei diferențe substanțiale între veniturile obținute și cheltuielile realizate, pe de o parte, și averea dobândită, pe de altă parte, astfel fiind necesar de a demara procedura de control al averii și a intereselor personale, pentru a verifica disponibilitățile financiare ce au stat la baza modificărilor patrimoniale identificate la această etapă”, se arată în act.
Vrabie a refuzat să ne spună cine era proprietarul celor două mașini Skoda care le-a dat în folosință familiei sale. „Nu vă supărați, dar eu deja toate datele le-am transmis către ANI. Urmează să mai transmit probabil multe alte acte. Cred că urmează organul deja să stabilească”.
„NOUL SIMBOL AL CHIȘINĂULUI CONTEMPORAN”
„La intersecția bulevardului Mircea cel Bătrân cu strada Bucovina se construiește un proiect cum rar se vede”. E fraza cu care începe un articol publicitar apărut, acum o lună, în mai multe instituții media. Deși în text se menționează despre „15 etaje perfect proporționate”, în realitate, vizibil și în imaginile care însoțesc publicitatea, blocurile urmează să aibă între 13 și 22 de niveluri.
„Noul simbol al Chișinăului contemporan” se numește Avenue Estate. Pe site-urile de vânzări sunt publicate deja anunțuri de vânzare a apartamentelor. Prețul unui metru pătrat începe de la 1.220 de euro.
Dar să le luăm pe rând.
Planul urbanistic aprobat în 2022 cu scandal, dar care e în vigoare – procesul dintre Cancelaria de Stat și CMC fiind acum pe rol la Curtea Supremă de Justiție – prevede construcția pe cele două terenuri ale Estate Invest Company a patru blocuri locative cu 9 și 12 etaje (plus parter). În total, urmând să fie construite 476 de apartamente, în care să locuiască 1 430 de oameni.

Primăria Chișinău a autorizat proiectul în două tranșe: prima autorizație de construire a fost cea semnată de Vrabie și eliberată în iunie 2025. Astfel că prima tranșă prevede din start mai multe apartamente decât cele indicate în planul urbanistic – un total de 625. Aici sunt prevăzute blocuri cu parter, până la 15 etaje și penthouse.
A doua tranșă a fost autorizată la sfârșitul lunii septembrie curent. De această dată, semnătura și-a pus-o arhitecta șefă a capitalei, Svetlana Dogotaru. Blocurile aprobate au până la două niveluri de parcare subterană, parter, 20 de etaje și penthouse. Cel mai înalt are 69,85 metri, iar în această tranșă sunt prevăzute încă 573 de apartamente.
Astfel că vor fi ridicate nouă blocuri, cu un total de 1198 de apartamente, de două ori și jumătate mai mult decât prevede Planul urbanistic.

Am întrebat-o pe Svetlana Dogotaru cum explică diferența între parametrii clădirilor din Planul urbanistic și cei din proiectul aprobat. Planul urbanistic zonal „arată scenarii posibile de dezvoltare și demonstrează că indicatorii propuși sunt realizabili, fără a impune o formă concretă a clădirii”, ne-a declarat Dogotaru, iar „la emiterea documentelor permisive se verifică corespunderea indicatorilor urbanistici din Regulamentul Local de Urbanism aprobat, cu indicatorii calculați de proiectant în proiectul prezentat”.
Doar că indicatorii despre care vorbește Svetlana Dogotaru se referă la întreaga suprafață inclusă în Planul urbanistic al zonei, care are în total 6,5 hectare, susține Victor Chironda, fost viceprimar al capitalei și expert în urbanism.
„Dacă noi luăm doar zona asta mică (suprafața de 2,2 hectare pe care construiește Estate Invest Company – n.r.), nu putem să aplicăm aceleași dimensiuni, aceleași volume de construcție și volume de locatari. În schimb, dacă iei metrajul ăsta de apartamente și îl întinzi pe toată suprafața Planului urbanistic zonal, atunci da, atunci iese un raport corect. Problema este că ei tot acest lucru încearcă să-l încadreze doar într-un teren, care practic e mai puțin de jumătate din toată suprafața”.
Cât ține de numărul de apartamente, Dogotaru afirmă că autoritatea nu verifică acest aspect, „din motiv că nici planurile pe etaje ale proiectului nu se prezintă în setul de documente prezentat de către solicitantul autorizației”.
DECIZIE DE SUSPENDARE FĂRĂ SUSPENDARE
Complexul locativ care urmează să fie ridicat se află în preajma unui sector de case. Acum o săptămână, locatarii din zonă au ieșit într-o conferință de presă pentru a denunța construcția, care riscă să le umbrească multora locuințele.
Aceștia susțin că o încălcare majoră vizează distanța dintre noile construcții și proprietățile vecine.
„Dacă normele prevăd o distanță minimă egală cu înălțimea clădirii, în cazul nostru, blocuri de 60 de metri înălțime sunt ridicate la doar 16 metri de gardul nostru”, a declarat Andrian Burduja, președintele Asociației de locatari.

Într-o discuție cu RISE Moldova, Burduja a declarat că a trimis mai multe demersuri către autorități. Potrivit lui, autorizațiile au fost eliberate fără evaluarea impactului asupra mediului, deși proiectul final depășește parametrii analizați inițial de Agenția de Mediu.
Ca urmare a sesizării, Agenția de Mediu a solicitat Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) să efectueze un control al proiectului imobiliar. IPM a constatat că firma a început lucrările fără avizul de evaluare a impactului asupra mediului și, printr-un proces-verbal din 18 decembrie, a amendat Estate Invest Company, se arată într-un răspuns expediat către RISE Moldova. Legea prevede o amendă maximă de 12 mii de lei.
Între timp, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) a stabilit că Primăria Chișinău a emis certificatul de urbanism și autorizațiile de construire cu încălcări grave ale regulilor, printre care: depășirea limitei legale de construire pe teren (coeficientul de utilizare 5,46, față de maximul admis de 5,0); folosirea unor date greșite în documentația de proiect; aprobarea autorizațiilor, deși proiectul nu respecta planurile urbanistice; lipsa unor elemente obligatorii, cum ar fi platformele pentru gunoi; precum și ignorarea obligației legale de a refuza autorizația în astfel de situații. Din acest motiv, INST a cerut Cancelariei de Stat anularea certificatului de urbanism și a celor două autorizații de construire.
Într-un răspuns la solicitarea RISE Moldova, Cancelaria de Stat a explicat că nu poate anula direct actele Primăriei, iar decizia INST privind suspendarea certificatului de urbanism și a autorizațiilor de construire a fost transmisă Inspectoratului spre examinare, conform competențelor legale.
Am expediat mai multe întrebări în adresa INST. Până la publicare, nu am primit un răspuns.
Șefa Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, Svetlana Dogotaru a mai declarat pentru RISE că, în urma petițiilor, a cerut companiei Estate Invest Company să efectueze o verificare a documentației.
„A fost dispusă efectuarea unei expertize de conformitate, de verificatori atestați, asupra documentației de proiect, care va clarifica subiectul privind existența sau lipsa încălcărilor în proiectul prezentat spre autorizare.”
Totodată, aceasta afirmă că responsabilitatea pentru corectitudinea și legalitatea proiectului revine proiectanților și verificatorilor, nu autorității care emite autorizația.
La rândul său, Ion Magaliuc, administratorul Estate Invest Company, susține că firma sa „își desfășoară activitatea exclusiv în baza documentației urbanistice aprobate, a autorizațiilor legale emise de autoritățile competente și cu respectarea strictă a indicatorilor urbanistici în vigoare”.
