10 lucruri pe care trebuie să le știi despre protestele din Ucraina

În 2013, ucrainienii au ieşit în stradă nemulţumiţi de faptul că preşedintele Viktor Ianukovici a suspendat semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE), pentru a se orienta către Rusia.

Cum s-a ajuns aici, care sunt teoriile care circulă despre organizarea acestor proteste, ce nemulţumiri şi cereri au protestatarii încercăm să lămurim pe scurt, în lista cu 10 lucruri pe care trebuie să le ştii despre protestele din Ucraina.

1. De-a lungul istoriei ucrainienii au fost un popor cu mai puţin noroc şi ocupat de puteri străine. În 1990 îşi declara independenţa faţă de fosta URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste).

La 16 iulie 1990, noul parlament a adoptat Declaraţia Suveranităţii de Stat a Ucrainei. Declaraţia stabilea principiile de autodeterminare a naţiunii ucrainene, democraţie, independenţa politică şi economică, şi prioritizarea legii ucrainene pe teritoriul ucrainean în faţă legii sovietice.

Din cauza corupţiei şi întârzierii reformelor în 1998 statul trece printr-o mare criză şi economia ţării se prăbuşeşte. La acea vreme preşedintele Leonid Kucima îl pune premier pe Viktor Ianukovici şi încetul cu încetul ţară începe să îşi revină.

După 2 mandate, Kucima nu a mai avut dreptul să candideze din nou. Astfel că în 2004 în locul sau candidează Viktor Iuşcenko şi Viktor Ianukovici.

Deşi sondajele de opinie îl dădeau câştigător pe Iuşcenko, câştigător de Biroul Electoral a fost declarat Ianukovici.

Nemulţumiţi de rezultatul alegerilor zeci de mii de ucrainieni au ieşit în stradă. Protestele de atunci sunt cunoscute că "Revoluţia Portocalie", pentru că protestatarii au purtat steaguri portocalii, culoare de campanie a lui Iuşcenko. Şi atunci, că şi la protestele de acum, totul a pornit din piaţă din centrul Kiev-ului, cunoscută că şi maidan.

În 2008 Ucraina este puternic afectată de criză financiară şi la alegerile din 2010 Viktor Ianukovici este ales din nou preşedinte. Iulia Timoşenko, o figura emblematică pentru Revoluţia Portocalie, nu a reuşit să câştige alegerile.

La scurt timp după asta lucrurile nu au mers bine, ci din contra ţară a fost sufocată de corupţie şi interese ale diverşilor facţiuni apropiate preşedintelui. Mai mult chiar, Iulia Timoşenko este băgată la închisoare în 2011 fiind acuzată de abuz de putere, deşi puterile internaţionale au condamnat gestul, catalogându-l că fiind de fapt o "răzbunare politică".

Pe acest fond s-a ajuns la protestele de săptămâna asta din Ucraina, mai ales când actualul preşedinte se arată mai interesat de influenţă Rusiei, decât de cea a Uniunii Europene.

2. Preşedintele ucrainean (Foto) declara vineri, 29 noiembrie, că Ucraina intenţionează să semneze un Acord de Asociere cu UE într-un viitor apropiat, dar înainte de asta ţară pe care o conduce are nevoie de "ajutor economic şi financiar de la Uniunea Europeană înainte să poată să semneze un acord de asocierea cu blocul european".

El a lăsat de înţeleg că nu îşi permit să renunţe la schimburile economice şi comerciale cu Rusia până când nu au bani de la UE.

Declaraţia a fost făcută după summit-ul de la Vilnius (care s-a desfăşurat pe 28 noiembrie) când Georgia şi Republica Moldova au semnat Acordul de Asociere cu UE.

3. Aproximativ 10.000 de cetăţeni au ieşit în stradă încă de săptămâna trecută, dar cei mai mulţi s-au strâns după summit-ul de la Vilnius. Vineri au ieşit în Piaţă Independenţei (pe care au numit-o acum simbolic Euromaidan) aproximativ 10.000 de persoane că să îşi arate nemulţumirea faţă de decizia luată de Ianukovici. Totodată ei au cerut demisia şefului statului.

Unii dintre organizatori au declarat că demonstranţii au fost atacaţi de forţele de ordine şi au folosit şi gaz lacrimogen.

4. În cursul zilei de sâmbătă preşedintele Ianukovici a condamnat actele de violenţă din timpul manifestaţiilor şi a cerut declanşarea unei anchete, pentru a fi descoperiţi vinovaţii. Tot sâmbătă presă străină relata că unii protestatari răniţi s-au refugiat într-o biserica din apropierea Pieţei Independenţei.

5. Uniunea Europeană şi Departamentul de Stat al SUA au condamnat atacurile împotriva protestatarilor precizând că "violenţele şi intimidarea nu au ce să caute în Ucraina". Şi cei de la Amnesty Internaţional au cerut să se respecte drepturile omului şi să înceteze violenţele.

6. Protestatarii nu s-au lăsat intimidaţi de forţele de ordine şi duminică au ieşit din nou în stradă. Ei au cerut demisia lui Ianukovici şi orientarea ţării către Uniunea Europeană. La manifestaţie au participat aproximativ 300.000 de persoane, dintre care cel puţin 100 au fost rănite în timpul confruntărilor cu forţele de ordine.

Unii demonstranţi au declarat că mai multe femei au fost bătute cu cruzime.

7. Autorităţile au precizat că au încercat să înlăture protestatarii că să poată instala bradul de Crăciun. Mai mult chiar, duminică dimineaţă tribunalul din Kiev a emis o decizie prin care interzicea protestele, însă manifestanţii (majoritatea studenţi) nu au ţinut cont de ea.

8. Mai mulţi jurnalişti au fost răniţi în timpul protestelor, unii fiind chiar agresaţi de poliţie. În timp de liderii opoziţiei făceau apel la demonstraţii paşnice, mai mulţi protestatari s-au dus la biroul preşedintelui unde au aruncat cu pietre şi alte obiecte. Poliţia a folosit forţă că să îi îndepărteze. Se pare că unii au plecat spre casă preşedintelui, care este în afară Kiev-ului, dar au fost opriţi de forţele de ordine.

9. Peste 1.000 de manifestanţi din cadrul opoziţiei blocau luni dimineaţă accesul în sediul Guvernului ucrainean, în centrul Kievului, cerând puterii să demisioneze. Tot liderii opoziţiei au cerut să se facă o greva generală în toată ţară că poate aşa Viktor Ianukovici şi guvernul îşi vor da demisia.

10. Cele mai noi informatii care apar pe tema protestelor din Ucraina le puteti gasi pe hastag-urile #ukraine #euromaidan pe Twitter sau pe Facebook. Este vorba de marturii ale celor prezenti la proteste, dar sunt si articole si declaratii ale oficialilor pe tema protestelor.

Ramane de vazut in viitorul apropiat ce rezultate vor avea protestele din Ucraina si in ce mod vor influenta evenimentele de acolo politica UE si a Rusiei.

sursa: metropotam.ro