20 de ani de la inaugurarea oficială a primului reactor al Centralei nuclearoelectrice Cernavodă
Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil — uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Centrala dispune de 5 unități de tip CANDU de 700 MW fiecare.
Lucrările de completare a Unității nr.1 au fost conduse din 1991 sub direcția și responsabilitatea consorțiului AAC, constituit în 1990 între ANSALDO — Italia și AECL — Canada, amintea un comunicat de presă la data inaugurării primului reactor. Cele două societăți s-au implicat în Proiectul Cernavodă încă de la începutul anilor ’80 prin intermediul contractelor de proiectare, furnizare, transferări de tehnologie și asistență tehnică, încheiate în acea perioadă cu Ministerul Energiei din România. Proiectul Cernavodă constituie cea mai importantă realizare în sectorul energetic în țările din Estul Europei și, totodată, inițiativa cea mai relevantă de asistență managerială și tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate în sectorul nuclear conform cu normativele internaționale și cu directivele AIEA Viena, se arăta în comunicat.
Inaugurarea oficială a primului reactor al Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă. În imagine de la stânga la dreapta: premierul Nicolae Văcăroiu, premierul Canadei Jean Chretien și președintele Ion Iliescu (17 apr. 1996)
Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialități române și străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control.
Premierul Canadei, Jean Chretien a salutat, cu acest prilej, intrarea României în comunitatea celor care utilizează tehnologia CANDU. La rândul său, președintele Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA) — Viena, Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a menționat în alocuțiunea sa că prin inaugurarea acestui tip de centrală nuclearo-electrică, România se aliniază cerințelor forurilor internaționale de reducere a efectului de seră.
Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă — panoul de comandă al primului reactor al centralei (7 mart. 1996)
La 11 iulie 1996 a avut loc conectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național, cu livrarea primului kWh electric produs la generatorul Unității. La 2 octombrie același an Unitatea 1 a atins puterea nominală, iar la 2 decembrie 1996 a intrat în exploatare comercială. În anul 2006 cantitatea de energie electrică produsă în cadrul Societății Naționale ”Nuclearelectrica” prin Unitatea 1 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă a fost de 5,631 milioane MWh, producție-record în cei zece ani de exploatare comercială, din care 5,177 milioane MWh a fost livrată în sistemul național.
Punerea în funcțiune a reactorului 2 al Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (5 oct. 2007)
În 2007 a intrat în exploatare comercială Unitatea 2 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă, realizată pe baza unui contract de conducere de lucrări încheiat în 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. și Ansaldo-Italia. Încărcarea cu uraniu a reactorului a început pe 15 februarie 2007, iar la 6 mai reactorul 2 a atins criticitatea. Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic național la începutul lunii august, iar la 6 septembrie 2007 a început să funcționeze la 100% din capacitate.
Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă (21 febr. 2001)
Odată cu intrarea în exploatare comercială a Unității 2, în 2007, Nuclearelectrica asigură circa 18 la sută din producția de energie electrică a României.
Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești (FCN Pitești) este singurul producător autorizat la nivel global, în afara Canadei, pentru producția de fascicule de combustibil aferente tehnologiei CANDU 6 de către AECL Canada (actuala Candu Energy) și Zircatec Precision Industries Inc Canada. Anual, centrala nucleară de la Cernavodă consumă aproximativ 10.000 fascicule de combustibil nuclear produse de FCN Pitești. Din punct de vedere calitativ și al rezultatelor aferente procesului de producție, FCN Pitești înregistrează o rată de defectare a fasciculelor de combustibil mult sub limita admisă de Autoritatea de Proiectare a Sistemului CANDU, fapt confirmat de datele de operare și producție ale CNE Cernavodă, beneficiarul direct al producției de la FCN Pitești. Producția FCN Pitești respectă cerințele de calitate aferente industriei nucleare, de protecție a mediului înconjurător, de siguranță nucleară și sănătate și securitate în muncă. În România, fabricarea combustibilului nuclear de tip CANDU a început în 1980, când fost pusă în funcțiune stația-pilot din cadrul Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești.
La 9 noiembrie 2015 a fost parafat Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă, între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation. Memorandumul este parte a strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori și stabilește direcțiile viitoarei cooperări între cele două companii. Proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă presupune construcția a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh și o durată de viață de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere pe încă 25 de ani. Dublarea capacității de producție la CNE Cernavodă, prin construcția celor două unități este considerat un avantaj competitiv major pe termen mediu și lung, întrucât România deține întreg ciclul de producție nucleară: materii prime (combustibil nuclear fabricație proprie, apă grea), infrastructură de specialitate, resursă umană înalt calificată.
Agerpres
