Savantul israelian Daniel Shechtman a fost premiat pentru descoperirea cvasicristalelor, a anunţat, miercuri, comitetul Nobel.
"Laureatul premiului Nobel pentru chimie pe 2011 a modificat fundamental concepţia pe care chimiştii o aveau despre un corp solid", se precizează în comunicatul emis de comitetul Nobel.
Pe 8 aprilie 1982, savantul israelian a descoperit un cristal în care "atomii erau asamblaţi conform unui tipar ce nu putea fi repetat", contrazicând legile naturii, se afirmă în comunicatul Academiei regale de ştiinţe din Suedia.
Această descoperire, denumită cvasicristal, corespunde "fascinantelor mozaicuri din lumea arabă, reproduse la nivelul atomilor: o formă regulată care nu se repetă niciodată".
Asamblarea atomilor în cvasicristale este foarte compactă şi le permite acestora să întărească structurile unor materiale cu utilizări comerciale, precum tigăile pentru prăjit şi diverse maşini cum ar fi motoarele diesel, ce sunt supuse unor temperaturi şi presiuni foarte înalte.
Până la această descoperire, oamenii de ştiinţă considerau că într-un corp solid atomii trebuie să se combine respectând un model simetric, care se poate repeta periodic pentru a forma un cristal.
Imaginea apărută în microscopul electronic al profesorului Shechtman era atât de neverosimilă, încât descoperirea savantului israelian a fost mult timp combătută de comunitatea ştiinţifică, a explicat comitetul Nobel.
Această descoperire foarte controversată era considerată la fel de imposibilă ca "fabricarea unui balon doar cu ajutorul unor bucăţi de formă hexagonală, în condiţiile în care se ştie deja că este nevoie şi de bucăţi de formă pentagonală".
"Mozaicurile aperiodice, precum cele descoperite în palatul Alhambra din Spania şi în sanctuarul Darb i-Imam din Iran, i-au ajutat pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă cu ce se aseamănă cvasicristalele la nivel atomic", au explicat membrii juriului.
În structura cvasicristalelor, motivele atomice sunt regulate, urmând regulile matematice, dar nu se repetă.
Daniel Shechtman s-a născut în 1941, la Tel Aviv. În 1972, a obţinut doctoratul în ştiinţe la Technion – Israel Institute of Technology din Haifa, unde este şi profesor emerit.
În 2010, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor Richard Heck, Ei-Ichi Negishi şi Akira Suzuki, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice.
Sezonul premiilor Nobel pe 2011 a debutat luni, când cercetătorii Bruce Beutler (SUA), Jules Hoffmann (Luxemburg) şi Ralph Steinman (Canada) au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pentru cercetările lor din domeniul sistemului imunitar.
Marţi, cercetătorii Saul Perlmutter (SUA), Brian P. Schmidt (SUA/ Australia) şi Adam G. Riess (SUA) au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2011, pentru cercetările lor privind expansiunea Universului.
Câştigătorul premiului Nobel pentru literatură va fi anunţat joi.
Premiul Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 10 octombrie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,08 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Timpul.md după Mediafax
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
