O acalmie care e de fapt o liniște înaintea unei noi furtuni care va avea loc mai târziu, poate chiar spre finele acestui an. Acalmia a fost anunțată de protagonistul scandalului legat de vânătoarea din Pădurea Domnească, premierul V. Filat, la un post TV unde, în finalul emisiunii, întrebat de moderator ce urmează după acest scandal a răspuns: „Acum trebuie cu toții să ne potolim”. 

Armistițiu, ca etapă de pregătire a unui nou război

Deoarece asta e logica oricărui război – chiar și după încheierea păcii se mai trage din inerție –, păruiala a mai înregistrat un episod, cel legat de comportamentul liderului PL, Mihai Ghimpu la o emisiune TV (am scris despre acest subiect în numărul de miercuri).

Așadar, liberal-democraţii și democraţii au luat o pauză tactică. Am anticipat o asemenea evoluție în unul din primele editoriale dedicate accidentului din Pădurea Domnească unde am spus că tot scandalul se va termina cu un armistițiu. Pauza tactică nu înseamnă pace, ci o etapă de pregătire pentru un nou război. Miza acestuia nu e legată de „dimensiuni umane” sau „strategii de integrare europeană”. Apropo de „dimensiunea umană”: era clar din start că pe regizorii scandalului îi doare în cot moartea lui Sorin Paciu. (Să ne amintim că doar cu un an în urmă un soldat „pacificator” rus l-a omorât pe tânărul moldovean Vadim Pisari, împușcându-l în spate cu mitraliera. Nu am auzit atunci ca premierul Filat sau fracţiunea PLDM să fie preocupați de dimensiunea umană a acestei crime și nu a fost convocată nicio sesiune extraordinară a parlamentului. Nu s-a pus problema formării unei comisii de anchetă nici atunci când Rusia l-a făcut nevinovat pe ucigaşul lui

Vadim Pisari. Era clar, prin urmare, că moartea lui Sorin Paciu a fost doar un pretext pentru declanşarea unui scandal din care iniţiatorii au dorit să stoarcă tot ce se poate.

Miza adevărată a fost alta

Mai scriam în acel editorial – îmi cer scuze că mă autocitez, dar o fac pentru a demonstra unora că TIMPUL a avut o abordare corectă și consecventă a acestui episod scandalos – că miza războiului au fost safeurile Procuraturii, fiindcă cine controlează aceste safeuri are cel mai greu cuvânt de spus în reîmpărțirea sferelor de influență în economie și politică între „cei doi Vlazi”. Așadar, miza a fost cu mult mai mare decât demisia lui V. Zubco din funcţia de procuror general sau cea a lui V. Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al parlamentului. (Faptul că V. Plahotniuc și-ar fi mutat locul din prezidiu în sala parlamentului nu ar fi schimbat substanţial situația).

Ce înseamnă „rescrierea” unui nou acord?

Că miza a fost reîmpărțirea „cașcavalului” o confirmă faptul că săptămâna trecută liberal-democrații au lansat ideea „rescrierii Acordului de constituire a AIE-2”. Un portal de știri apropiat PLDM a publicat un comentariu intitulat „Negocierea unui nou acord de guvernare – o şansă reală pentru AIE” în care se explică poziţia PLDM în problema dată. Citam: „În situaţia extrem de tensionată în care s-a ajuns, există o posibilă soluţie care ar permite normalizarea relaţiilor între componentele AIE şi păstrarea Alianţei în continuare – rescrierea

Acordului de constituire a AIE-2”. Potrivit comentariului, liberal-democraţii ar pretinde șefia Procuraturii Generale şi a „organelor abilitate cu funcţii de gestionare a economiei” (Ministerul Economiei sau structuri ale acestuia). În schimb, PLDM este gata să ofere PD-ului Internele, Vama, Fiscul, iar PL-ului – funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, ministerele Educaţiei şi Culturii. Trebuie încă de văzut ce este această ofertă – o invitație la dialog sau o manevră tactică? Oricum, dacă o luăm în serios, PLDM consideră că doar în acest mod „…ar fi eliminate toate tensiunile şi în Alianţă s-ar instaura o atmosferă de colaborare prielnică pentru a doua jumătate a mandatului de guvernare pe care-l are actuala coaliţie”.

Un avantaj moral efemer

Să încercăm să înţelegem ce înseamnă „rescrierea Acordului de constituire a AIE-2”. În fapt este vorba de semnarea unui nou acord pentru constituirea unei noi coaliţii, un fel de AIE-3. Ce fel de coaliţie ar fi aceasta, care ar fi componentele ei și care vor fi principiile ei de funcţionare depinde de poziţionarea fiecărui actor. Înţelegând foarte bine acest lucru, V. Filat a gestionat astfel scandalul legat de vânătoarea din Pădurea

Domnească, încât să apară în rol de „justiţiar” și „demascator al mafiei”, iar celorlalţi doi (PD și PL) revenindu-le rolul de „coaliţie anti-PLDM în slujba mafiei”. V. Filat a încercat în acest mod să obțină un avantaj moral care, în opinia lui, ar fi trebuit să-i asigure o poziţie dominantă în „rescrierea” unui nou acord de coaliţie. (Apropo, cei care stau în spatele lui S. Mocanu vor realiza la un moment dat că roadele războiului pe care îl poartă cu Plahotniuc vor fi culese, ca și până acum, de V. Filat, și nu de ei. După ce partida de șah se va încheia, atât regele, cât și pionii vor fi puși în aceeași cutie).

Punctul pe „i” va fi pus la Vilnius

Pentru a obține o poziție dominantă în reîmpărţirea sferelor de influență, liberal-democraţii au pus în funcţiune întregul arsenal propagandistic din dotare. Cu toate acestea, pe termen lung, respectivul avantaj se poate dovedi a fi lipsit de sens. În toată această „ecuație”, există o necunoscută care poate nu pur și simplu să schimbe situația (poziția figurilor) pe tabla de șah, ci să facă imposibilă continuarea jocului. Vorba e despre perspectivele semnării Acordului de Asociere la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius în noiembrie a.c. Există tot mai multe semnale că şansele de semnare a unui Acord de Asociere devin tot mai șubrede. O eventuală instabilitate internă de proporții ar reduce la zero șansele de asociere. Trebuie să constatăm că, după 2009, guvernul Filat nu a înregistrat prea mari realizări nici într-un domeniu. „Moldova fără sărăcie” rămâne în continuare a fi un vis. Singurul bastion al premierului Filat unde s-au înregistrat anumite progrese rămânând politica externă. Dacă la Vilnius Acordul de Asociere nu va fi semnat, și acest bastion se va prăbuşi.

Un final tragic, dar logic

Este clar cu ce imagine dezastruoasă vor merge în alegeri cele trei partide din Alianță. E greu de spus cât de fezabil și realist este planul liberal-democraţilor de a negocia un nou acord de coaliţie, cert însă este faptul că o eventuală distrugere a AIE-2 care se va solda cu revenirea comuniştilor la putere va trebui să fie asumată, în primul rând și în cea mai mare parte, de cei care, după 2009, au declanşat și alimentat scandaluri ale „mâinilor curate”. Să nu ne facem iluzii: un nou mandat de patru ani pentru o coaliție cu participarea PCRM va întoarce Moldova acolo unde se afla pe 7 aprilie 2009.