Alexandru Tănase: Declararea unui partid politic ca fiind neconstituțional necesită argumente foarte importante și foarte serioase

– Cum s-ar putea scoate în afara legii un partid în Republica Moldova?

Alexandru Tănase: Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Codul jurisdicției constituționale prevede explicit care este procedura pentru astfel de situații. Potrivit Constituției moldovenești, un partid politic care pledează împotriva pluralismului politic, care comportă anumite riscuri și care poate fi o amenințare în adresa regimului democratic ș.a.m.d., poate fi declarat neconstituțional. Acum procedura este una stabilită de Codul jurisdicției constituționale: are dreptul să facă un asemenea demers președintele Republicii Moldova, poate să facă un astfel de demers președintele parlamentului, guvernul, ministrul justiției și procurorul general, doar că în cazul în care un astfel de demers ar fi fost făcut de Procuratura Generală sau de către ministrul justiției este necesar ca o astfel de decizie să fie aprobată de colegiul acestor instituții. Or, în cazul în care președintele parlamentului ar fi venit cu o astfel de inițiativă, această decizie trebuia adoptată prin hotărâre de parlament.

– Dar când se zice că ar exista suficiente circumstanțe juridice pentru declararea neconstituționalității Partidului „Șor”, care sunt aceste circumstanțe?

Alexandru Tănase: Ca să putem da un răspuns la această întrebare, trebuie să vedem care sunt argumentele conținute în sesizarea Curții Constituționale, or atâta timp cât nu am văzut acest document e greu de spus și nici nu știu dacă este corect sau prudent să facem presupuneri. Ministrul justiției a enunțat pe pagina sa de Facebook o serie de circumstanțe și argumente care, în viziunea Domniei Sale, sunt pertinente și suficiente pentru a declara acest partid neconstituțional, acum urmează să vedem în ce măsură Curtea Constituțională va fi de acord cu aceste argumente.

– Finanțarea ilegală a partidului poate fi un argument pentru ca o formațiune să fie scoasă în afara legii?

Alexandru Tănase: Depinde foarte mult de opinia și de poziția Curții Constituționale în acest sens. Finanțarea unui partid în sine ilegală presupune alte sancțiuni, dar în cazul în care finanțarea ilegală ar fi putut să influențeze sau ar fi conexă cu alte fapte, curtea are la dispoziție posibilitatea să adopte o astfel de decizie, dar noi nu avem de unde să știm exact ce va decide Curtea Constituțională și în ce măsură curtea va accepta aceste argumente. Până la urmă, argumentele care vor fi invocate în sesizare trebuie să se bazeze pe un anumit suport faptic, depinde care sunt aceste fapte. Riscăm să intrăm într-o zonă a speculațiilor atâta timp cât nu am văzut exact care sunt anume acele argumente formulate chiar în sesizarea propriu-zisă. Am văzut declarația dlui ministru, cel puțin asta ne permite să ne creăm o imagine, dar este mult prea puțin pentru a analiza la modul tehnic, hai să zicem așa, cam care ar putea să fie o eventuală hotărâre a Curții Constituționale. Este cert că în condițiile politice, în condițiile războiului hibrid pe care îl poartă Republica Moldova, Curtea Constituțională în mod clar cred eu că va accepta, cel puțin, să examineze această sesizare, și nu o va respinge ca fiind inadmisibilă.

– Dar e suficient doar verdictul Curții Constituționale?

Alexandru Tănase: Noi nu am avut precedente în istoria Moldovei, când ar fi fost declarat vreun partid neconstituțional, de aceea noi nu avem cum să știm cum va judeca curtea, dar în eventualitatea în care vine o astfel de decizie a Curții Constituționale, cred că în mod logic partidul respectiv urmează a fi radiat din Registrul partidelor, dar, iarăși, este o presupunere, deoarece avem Codul civil, care reglementează procedura de radiere a unei persoane juridice, care este puțin mai complexă, dar cred eu că, dacă se va ajunge la așa ceva, se va stabili pentru prima dată care este calea de urmat în astfel de situații. Vreau să zic că noi am avut un singur caz când un partid politic a fost suspendat pentru o lună de zile, adică nu a fost declarat neconstituțional, dar a fost suspendat pentru o lună de zile. Este vorba de dosarul PPCD, care mai apoi această hotărâre a ministrului justiției de la acea vreme, nu mai țin minte cine era, probabil, dl Morei, a fost controlată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea a constatat o violare a Convenției europene.

– Da, dar totuși situația era diferită de cea de azi?

Alexandru Tănase: Sigur că da! Sigur că da, deoarece acum vorbim despre neconstituționalitatea unui partid, iar acolo era vorba de suspendarea pentru o lună de zile. Mai mult ca atât, chiar și la acea vreme, îmi amintesc, acum mi-e frică să nu greșesc, dar țin minte că erau discuții foarte aprinse referitoare la măsura în care această decizie avea un suport legal. Acum vorbim completamente despre niște lucruri desigur că absolut diferite, dar alte spețe sau, mă rog, Curtea Constituțională ca atare nu a examinat niciodată o solicitare de acest gen, a fost o solicitare, ceva similar privind constituționalitatea unui partid politic care promovează mesaje unioniste. Este vorba de cazul cu Partidul Național Liberal, unde Curtea Constituțională a spus că astfel de mesaje nu sunt în contradicție cu principiile fundamentale constituționale, dar aceasta n-a fost o sesizare depusă pentru a declara un partid neconstituțional. Ea a fost depusă de cineva din parlament, dar nu a fost o sesizare care să fi parvenit de la unul din subiecții care au dreptul să facă astfel de sesizări.

– Totuși, dacă se ajunge și Curtea Constituțională anunță un verdict și verdictul acesta arată că Partidul „Șor” trebuie să fie scos în afara legii, ce se va întâmpla cu mandatele parlamentare ale acestui partid în cazul în care formațiunea va fi scoasă în afara legii?

Alexandru Tănase: Suntem într-o zonă a speculațiilor, „dacă curtea va spune”… Nu se știe ce va spune curtea, în primul rând, deoarece trebuie să ținem cont că declararea unui partid politic ca fiind neconstituțional necesită argumente foarte importante și foarte serioase. Acum și curtea este conștientă de dimensiunea unei astfel de decizii, cu atât mai mult că vorbim despre un partid parlamentar, cu atât mai mult că este vorba de un partid de opoziție și detaliile acestea nu au cum să fie omise din peisaj atunci când curtea va examina acest dosar, dar referindu-mă la mandatele aleșilor locali, că nu sunt doar deputați, sunt și aleși locali, presupun că au consilieri, primari și ce o mai fi având ei acolo, nu văd cum ar fi afectate mandatele acestora, deoarece lista electorală a partidului politic a fost validată de Curtea Constituțională odată cu validarea alegerilor. Și atunci rezultă că chiar dacă să admitem că, eu nu prea văd cum, dar să admitem că deputații care sunt astăzi în parlament ar dispărea din peisaj, fie că ar demisiona, fie că nu știu ce s-ar întâmpla cu ei, vin următorii. Listele, de obicei, au nu doar 101 candidați, dar sunt și supleanți, sunt mai multe persoane și mai apoi, când pică unul din această piramidă, vine succesorul său și îi ia locul. Mie îmi este complicat să văd cum ar putea să fie întrerupt mandatul unui parlamentar, dar trebuie să ținem cont că eu judec din perspectiva pur teoretică a speței și analizând prevederile constituționale așa cum le văd eu, dar judecătorii Curții Constituționale s-ar putea să aibă alte viziuni, s-ar putea să aibă alte abordări. Ei au un instrumentar foarte larg în sensul acesta de a acționa, acum chiar este foarte greu să estimăm care ar putea fi consecințele unei astfel de decizii. În mod cert una din consecințele pe care am putea s-o intuim, asta ar fi radierea partidului politic din registru și interdicția de a participa în campanii electorale. Cred eu că asta ar pune punct și ar face imposibilă finanțarea de la bugetul de stat a acestui partid politic, adică ar fi o serie de consecințe, dar care ar viza persoana juridică, partidul politic respectiv care ar putea fi declarat ca fiind neconstituțional, dar nu văd cum ar putea fi întrerupte mandatele persoanelor care au fost alese. Parlamentul Republicii Moldova are 101 deputați și el nu poate funcționa dacă nu-i are pe toți 101. În cazul în care am admite ideea că neconstituționalitatea unui partid ar întrerupe și mandatele tuturor celor care au acces pe listele electorale fie în organele locale, fie în organele centrale, fie în parlament și unde mai sunt ei prezenți, ar apărea o întrebare logică: cum se compensează acest număr de voturi? Și aici noi nu vom găsi un răspuns, or redistribuirea unor astfel de mandate nu este posibilă, mi se pare imposibil de făcut lucrul acesta, dacă nu chiar problematic. Dar eu zic să așteptăm ce va zice curtea din cauză că va fi o speță interesantă și va fi o premieră pentru țara noastră, când curtea va avea de dat o soluție pe o asemenea speță destul de importantă, dar și complicată din punct de vedere juridic.

–Partidul poate să-și schimbe denumirea?

Alexandru Tănase: Schimbarea denumirii nu cred eu că ar afecta soluția, din cauză că, de fapt, o decizie a Curții Constituționale nu vizează denumirea unui partid, vizează un partid ca și persoană juridică. Astfel, dacă își schimbă denumirea, dar persoana juridică rămâne aceeași, nu văd cum poate să rezolve această problemă. Mie mi se pare că în cazul în care acest partid ar fi declarat neconstituțional, el ar dispărea ca și formațiune politică. Așa cred eu, dar asta nu-i împiedică pe cei care sunt acolo să-și facă alt partid sau să preia un partid pe piața secundară, avem atât de multe, sau să găsească alte soluții. Nu știu exact cum ar funcționa, dar cred că schimbarea denumirii nu împiedică și nu este un remediu pentru a evita consecințele neconstituționalității.

– Pe de altă parte, nu a întârziat reacția liderului Partidului „Șor”, dl Șor acuză PAS, partidul de guvernare, că vrea să preia mandatele pentru a intra în NATO.

Alexandru Tănase: Haideți să discutăm la modul serios, noi acum nu… Ce are NATO cu partidele? Eu nu prea văd nici o logică și nici o legătură între NATO cu problema constituționalității unui partid politic. Sigur că ei vor acuza, asta este absolut firesc, orice partid politic când este supus anumitor presiuni, el acuză, altă formulă nu are, dar dacă ar fi să ne referim la fapt, eu nu văd nici un argument și nici o rațiune în sensul acesta, deoarece am să revin iarăși la ceea ce spuneam anterior – nu văd cum ar putea fi întrerupte mandatele deputaților deja aleși în parlament, Constituția nu oferă astfel de soluții.

– Dar și explicația aceasta că pentru a avea majoritate constituțională în parlament, PAS ar putea să permită să se renunțe la statutul de neutralitate din Constituție și să fie demarată procedura de aderare a Moldovei la NATO?

Alexandru Tănase: Este un argument fals, destul de demagogic, care nu are niciun suport. Pentru a vorbi despre un asemenea scenariu trebuie să existe în Constituție o prevedere clară care ar putea permite așa ceva, în primul rând. În al doilea rând, ar trebui să existe un mecanism de redistribuire a mandatelor, în cazul în care în loc de 101 rămân câți sunt ei în parlament, 5, 6, 7, nu mai știu, asemenea mecanisme nu există. Astfel, în cazul în care chiar să admitem că acești deputați care sunt astăzi în parlament, într-un fel sau altul, chiar dacă ei renunță la mandat sau din varii motive, condamnări penale, nu mai știu ce, se întâmplă că ei dispar, următorii care sunt pe lista electorală vin să completeze numărul parlamentarilor. Au fost mai multe partide care au dispărut de pe scena politică de-a lungul celor 30 de ani de când există Republica Moldova, chiar în perioada când erau parlamentare, dar niciodată dispariția unui partid n-a generat și încetarea mandatelor aleșilor în parlament pe listele acestui partid.

– Pentru că 8 duminici consecutiv au fost și mai sunt organizate acțiuni de protest în inima Chișinăului și acolo se cere demisia parlamentului, demisia guvernului, demisia președintelui și provocarea alegerilor parlamentare anticipate, e cu putință ca aceste proteste să facă astfel ca să se ajungă la anticipate?

Alexandru Tănase: Protestul ca atare este o parte a procesului democratic, nu este nimic rău când oamenii protestează, important este ca aceste proteste să nu fie violente, important este ca aceste proteste să se încadreze în prevederile legale, este important ca atunci când autoritățile impun anumite interdicții de a protesta – aceste interdicții să fie respectate. Atunci când reprezentanții instituțiilor de forță, Ministerul de Interne sau alte instituții împiedică protestatarii să meargă pe o anumită cale, dar le sugerează alte căi, alte trasee pentru a protesta – aceste instrucțiuni trebuie să fie respectate. Noi avem în Republica Moldova cea mai permisivă, cred eu, și cea mai liberală legislație cu privire la întruniri, avem o lege foarte bună, cred că în Europa îmi vine greu să identific țări cu legislații atât de permisive, și este un element important pentru Republica Moldova, pentru democrația moldovenească, dar asta nu înseamnă că persoanele care beneficiază de prevederile acestei legi au dreptul să desconsidere dispozițiile autorităților legale sau să abuzeze în exercitarea acestui drept. Ca să fiu mai explicit, un drept care este conferit cetățeanului de a protesta are în mod clar o serie de obligații colaterale de a respecta anumite cerințe și exigențe legale. Aici eu văd problema, în ce măsură nu doar se folosesc de dreptul de a protesta, dar în ce măsură sunt respectate și exigențele care sunt impuse de autorități, care, din punctul meu de vedere, sunt absolut obligatorii pentru toți cei care protestează.

–Pentru că se vorbește în spațiul public și despre o încercare de a fi destabilizată situația și că acest lucru și l-ar dori unele forțe politice pe interior, dar și în exterior, se poate ajunge la o destabilizare a situației politice în Republica Moldova?

Alexandru Tănase: Depinde foarte mult…

Vocea Basarabiei: Și care ar fi riscurile de destabilizare a situației?

– O întrebare la care nimeni nu poate să vă dea un răspuns calificat din simplul motiv că în orice protest, șansele lui de a-și atinge rezultatele depind de starea de spirit din societate, în ce măsură societatea rezonează cu un mesaj sau altul, depinde în ce măsură o guvernare sau alta, inclusiv actuala guvernare, beneficiază de sprijin popular. În cadrul oricărui scrutin electoral și oricărui proces electoral au fost, sunt și vor fi partide care vor cere: demisia guvernului, remanieri guvernamentale, demisia președintelui ș.a.m.d., dar asta nu înseamnă că lucrurile acestea neapărat trebuie să se soldeze cu un rezultat. Dacă o anumită putere politică, hai să zicem așa, are sprijin și aserțiune populară, în mod clar că aceste mesaje nu au cum să-și atingă scopul. Cât ține de situația particulară a Republicii Moldova, eu cred că este greșit să privim aceste proteste doar ca un element, ca să zic așa, al competiției politice interne, cel mai probabil, lucrurile trebuie văzute puțin mai larg. Să nu uităm că avem la frontieră un război în toată legea, să nu uităm că Federația Rusă a manipulat, manipulează și va manipula, cred eu, și de-acum încolo situațiile politice din fostele provincii sovietice, inclusiv din Republica Moldova. Și cred eu că toate mișcările politice tectonice, antieuropene, ca să zic așa, nu neapărat antiguvernamentale, dar antieuropene, în mod clar ele au o anumită conexiune și cu strategiile pe care Federația Rusă le derulează în aceste teritorii și ar fi naiv să facem abstracție de acest detaliu și să încercăm să privim protestele din Chișinău ca pe niște acțiuni antiguvernamentale pure, care au loc în momente de stabilitate și liniște. Acum suntem în alt context, or contextul acesta sugerează concluzii cu totul de alt gen.

– Și ce trebuie să facă autoritățile pentru a nu permite destabilizarea situației din țară?

Alexandru Tănase: Eu cred că autoritățile fac tot ceea ce trebuie să facă. Senzația mea este că autoritățile încearcă să mențină situația sub control, încearcă să gestioneze criza economică cu care ne confruntăm în limitele care sunt posibile, că aici nu cred că suntem într-o situație unde guvernul are prea multe opțiuni, cred că guvernul folosește toate resursele posibile pe care le are pentru a amortiza cumva impactul prețurilor, care este generat de către agresiunea militară rusească împotriva Ucrainei, că nu este vina guvernului în ceea ce se întâmplă aici. Vreau să fiu înțeles corect, nu îmi propun acum să apăr guvernul, dar trebuie să fim obiectivi, oricine s-ar afla în clădirea guvernului astăzi – nu cred că ar putea oferi un sprijin social mai mare decât oferă actualul guvern. Astea sunt resursele pe care le are această țară și cât poate ea produce, plus la care se adaugă și resursele externe, care vin încoace. Este important ca guvernul să mențină și să folosească aceste instrumente într-un anumit cadru democratic, dar deocamdată am senzația că guvernul își face datoria și guvernul, cred eu, utilizează acel arsenal de instrumente pe care îl are la dispoziție. Dacă ar fi să ne referim la altercațiile care au fost în centrul orașului între protestatari și guvern, astfel de altercații au avut loc mereu, în toate țările unde au loc proteste se mai întâmplă altercații între polițiști și masele de oameni. Oamenii care protestează, ca regulă, au o anumită încărcătură emoțională euforică, pe care o dă spiritul acesta de mulțime, și poliția, și cei care sunt responsabili de menținerea ordinii publice sigur că trebuie să reacționeze, nu pot să neglijeze sau să nu-și facă datoria. De astfel, eu cred că deocamdată nu se întâmplă nimic grav, nu există excese antidemocratice sau anumite acțiuni din astea pe care am putea să le calificăm ca fiind disproporționate. Mie îmi pare că guvernul acționează deocamdată în limitele admisibile, important să nu degradeze de acum încolo.

Sursa: Vocea Basarabiei