Alexandru Tănase: „Nu este problema minorităților etnice să decidă cum își numesc moldovenii limba”

Fruntași și simpatizanți ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au protestat în fața Curții Constituționale, indignați de intenția majorității parlamentare de a înlocui în toate legile sintagma „limba moldovenească” cu „limba română”. Deputații PAS au spus că doar pun în aplicare o hotărâre a Curții Constituționale de acum 10 ani. Fostul președinte al CC, Alexandru Tănase a declarat pentru Vocea Basarabiei că aceste proteste organizate de opoziție fac jocul Kremlinului.

Vocea Basarabiei: Dle Tănase, credeți că denumirea corectă a limbii mai rămâne a fi un măr al discordiei în societatea Republicii Moldova?

Alexandru Tănase: Denumirea corectă a limbii pe care o vorbesc cetățenii și pe care o folosește administrația din Republica Moldova de mult nu mai este un măr al discordiei în societate. Cetățenii Republicii Moldova de 35 de ani de zile învață în școli limba română, învață literatura română, învață istoria românilor. Nimeni din oamenii pe care, cel puțin, îi cunosc eu, nu au o dilemă la acest capitol. Acest subiect a fost speculat de politicieni care la un moment dat, când nu mai aveau alte argumente își găseau un recurs în patriotism și se erijau fie în apărătorii frenetici ai românismului, fie în apărători la fel de vehemenți ai moldovenismului. A fost un subiect speculat mai mult în mediul politic, în societate există un consens total…

Vocea Basarabiei: Vocea Basarabiei: Și totuși, articolul 13 din Constituție stipulează că limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine.

Alexandru Tănase: Constituția trebuia ajustată imediat după hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013. Din păcate, acest lucru nu a fost făcut, deoarece în parlament nu a existat o majoritate capabilă să impună pe agendă această ajustare a textului constituțional la hotărârea Curții Constituționale. Dacă ar fi să ne referim la efectele pe care timp de 10 ani de zile le are hotărârea Curții Constituționale, nu cred că există vreun colț unde să se mai fi păstrat sintagma de „limbă moldovenească” în limba administrației, în limba oficială. În actele legislative se folosește noțiunea de limbă română, pe dimensiunea externă, în relațiile internaționale acele contracte sau acorduri care sunt semnate în limba română este menționată sintagma de limba română, la Consiliul Europei a fost modificată sintagma de „limbă moldovenească” în toate comunicările oficiale și în toate instituțiile Consiliului Europei, fie că este vorba de Curtea Europeană, Comisia de la Veneția, APCE sau Comitetul de Miniștri. În baza hotărârii Curții Constituționale, eu personal i-am scris o scrisoare la acea vreme secretarului general dlui Jagland și el mi-a comunicat oficial că această problemă a fost rezolvată, deoarece hotărârea Curții Constituționale face parte din textul Constituției. Prin urmare, efectele s-au produs imediat după hotărârea Curții Constituționale, iar ajustarea tehnică pe care o face acum partidul de guvernământ este una absolut necesară pentru a elimina acea confuzie existentă mereu când cineva vrea să înțeleagă cine sunt moldovenii, ce limbă vorbesc, din ce cultură fac parte și încotro se îndreaptă ei. Lucrurile sunt mult mai simple decât par la prima vedere, doar că în această situație opoziția rusofilă și toți cei care au opțiuni nostalgice și putiniste, fie că sunt din zona puterii, fie că sunt persoane care comentează procesul politic, dar afiliate acestui curent de opinii, ei toți au găsit o oportunitate de a ieși din nou la suprafață cu anumite argumente și de a ataca puterea.

Nu există la ora actuală un cadru normativ explicit care să dea o soluție exhaustivă cum se execută o hotărâre interpretativă a Curții Constituționale.

Vocea Basarabiei: Dar să ne spuneți, s-a încălcat procedura atunci când în primă lectură a fost votată această normă?

Alexandru Tănase: Eu nu cred că există vreo încălcare de procedură în acest sens, din simplul motiv că legislația moldovenească nu conține reglementări explicite la capitolul executării hotărârilor constituționale. Potrivit textului Constituției, se consideră că acel text declarat neconstituțional se consideră a fi inexistent, prin urmare, parlamentul sau cei care gestionează baza de date juridice sunt obligați să intervină și să opereze modificările respective. Din păcate, de când există Republica Moldova cineva a impus o regulă absolut stupidă că parlamentul să anuleze acele legi care sunt declarate neconstituționale sau să opereze alte modificări care derivă din hotărârile Curții Constituționale, ceea ce este un absurd. Potrivit articolului 140 din Constituție, hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii, produc efect direct, fără niciun fel de posibilități de a fi cenzurate. Astfel nu există la ora actuală un cadru normativ explicit care să dea o soluție exhaustivă cum se execută o hotărâre interpretativă a Curții Constituționale. Eu cred că nici lege ordinară nu ar fi fost necesară și nici lege organică nu ar fi fost necesară la acest capitol, era suficientă o hotărâre de parlament prin care s-ar fi dat dispoziție gestionarilor de baze de date juridice și celor de la Monitorul Oficial să opereze tehnic această modificare și s-o aducă în corespundere cu hotărârea Curții Constituționale, după care să republice încă o dată textul Constituției integral cu nouă sintagmă, conform hotărârii din 2013.

Vocea Basarabiei: Dar chiar și colegi de-ai dvs. juriști spun că Constituția totuși poate fi modificată doar cu două treimi din voturile deputaților?

Alexandru Tănase: Este un sufism și fie o ușoară neînțelegere a realității, fie o ușoară manipulare a realității. Constituția nu se modifică în cazul de față, textul constituțional a fost modificat prin interpretare. Orice interpretare din Constituție pe care o face Curtea Constituțională presupune o modificare de text, nu mai putem vorbi de textul anterior din moment ce a fost interpretat și i s-a dat un sens cu anumite nuanțe, exact așa se întâmplă și în cazul hotărârilor Curții Constituționale.

Până la urmă, neapărat opoziția sau cei care sunt interesați vor contesta la Curtea Constituțională procedura de operare a modificărilor tehnice în textul actualei Constituții. Și atunci vom vedea ce va spune Curtea Constituțională, sunt ele constituționale sau ar urma să fie parcursă altă cale. Deocamdată suntem într-o zonă a incertitudinii la acest capitol, dar din punct de vedere pur juridic textul Constituției, articolul 13 care vorbea de limba moldovenească, el a fost, de facto, prin interpretarea modificată în 2013, când s-a spus că e limba română.

Vocea Basarabiei: Și acum articolul 13 din Constituție cum trebuie să-l citim?

Alexandru Tănase: La ora actuală, el trebuie citit prin prisma hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 ca fiind denumirea corectă a limbii oficiale a Republicii Moldova limba română, or, parlamentul va opera aceste modificări în textele scrise și va aduce în corespundere cadrul normativ cu hotărârea Curții Constituționale și subiectul va fi închis. Dar vreau să mai fac o mică precizare ca să înțeleagă toată lumea. Până la urmă, neapărat opoziția sau cei care sunt interesați vor contesta la Curtea Constituțională procedura de operare a modificărilor tehnice în textul actualei Constituții. Și atunci vom vedea ce va spune Curtea Constituțională, sunt ele constituționale sau ar urma să fie parcursă altă cale. Deocamdată suntem într-o zonă a incertitudinii la acest capitol, dar din punct de vedere pur juridic textul Constituției, articolul 13 care vorbea de limba moldovenească, el a fost, de facto, prin interpretarea modificată în 2013, când s-a spus că e limba română. Efectele se produc de la acest moment, nu există absolut niciun dubiu și nimeni nu poate să aducă niciun argument că după 5 decembrie 2013 a mai găsit undeva în textele oficiale noțiunea de „limbă moldovenească”. Asta înseamnă că efectele sunt, modificarea s-a produs, urma doar să fie ajustat textul actual al Constituției și anume asta au făcut parlamentarii în acest sens. Chiar în aceste condiții complicate în care suntem noi, eu cred că a fost un pas important, deoarece deciziile majore, politicile le adopți atunci când ai majoritate, or actuala majoritate parlamentară este una convingătoare. Eu cred că este arhisuficient pentru a opera o modificare tehnică și a ajusta un act normativ cu prevederile altui act juridic care este superior ca forță celorlalte.

Vocea Basarabiei: Dar ce spun exponenții opoziției? Că exact cu asemenea ușurință cei care au 63 de mandate în parlament, Partidul Acțiune și Solidaritate ar putea să modifice și articolul din Constituție care consfințește neutralitatea și alte articole. Iată aici e bine să lămuriți situația.

Alexandru Tănase: Vreau să vă spun că vaca sacră a coloanei a cincea din Republica Moldova este neutralitatea, un soi de neutralitate care este opozabilă oricui, numai nu agresorilor, adică dacă ar fi să-i ascultăm pe aceștia, noi trebuie să fim neutri cu agresorii, trebuie să stăm și să batem din palme când vecinii noștri din Ucraina sunt măcelăriți la metrul pătrat și supuși unei crize umanitare de statul agresor asta ar însemna să fim neutri. Or, din punctul de vedere al dreptului internațional, lucrurile stau total diferit, neutralitatea este o clauză care operează în perioade de liniște. Atâta timp cât Republica Moldova nu s-a confruntat cu anumite conflicte, cât nu au existat războaie în jurul Republicii Moldova, sigur că Republica Moldova a fost neutră. În situația în care deasupra teritoriului nostru zboară rachetele rusești, peste un milion de refugiați au ales să părăsească țara și dezastrul umanitar în care s-au pomenit, trecând prin Republica Moldova, avem o bucată din teritoriul suveran al Moldovei ocupat de trupele agresoare, sigur că neutralitatea își pierde din valențele care sunt valabile pe timp de pace. Și vreau să vă spun că există o prevedere în dreptul constituțional potrivit căreia Constituția nu este un pact sinucigaș, tu nu poți să distrugi un stat sau să-l supui dispariției și riscurilor doar din simplul motiv că undeva există o prevedere sau o clauză pe care o interpretezi în felul acesta. Curtea Constituțională și la acest capitol a explicat lucrurile prin hotărârea din 2017. În acea decizie este scris explicit că neutralitatea nu este o valoare constituțională, valorile sunt: suveranitatea, independența, respectul pentru demnitatea umană, drepturile omului și democrația. Acestea sunt valori, restul sunt chestiuni tehnice care trebuie astfel interpretate încât să protejeze aceste valori și în acea hotărâre mai este scris că în cazul în care Guvernul Republicii Moldova, dacă, Doamne ferește, s-ar confrunta cu pericole iminente la adresa securității este obligat să încheie orice acorduri, orice alianță, inclusiv de ordin militar pentru a salva suveranitatea și independența Republicii Moldova. Astfel, chestiunea neutralității în modul cum o înțelege opoziția este acel laț în jurul gâtului Republicii Moldova care a fost aruncat în 1994 de către guvernarea rusofilă agrariano-socialistă cu care mereu ei pe noi ne-au șantajat. Astfel, opoziția speculează, este un subiect ușor interpretabil, manipulabil și neutralitatea nu poate fi exclusă. Dacă, Doamne ferește, s-ar întâmpla că mâine sau într-o zi oarecare noi realmente ne-am confrunta cu o agresiune militară, orice guvern, oricare ar fi acesta, fie că și ar fi guvernul Recean sau cine ar fi prim-ministru, el ar avea obligația constituțională să apere țara, indiferent de ce scrie în Constituție. Așa că toate șmecheriile acestea cu sperietoarele pe care le inventează opoziția pro-putinistă nu au niciun fel de bază juridică și nu pot fi discutate la modul serios.

Esența putinismului și a opoziției moldovenești, de fapt, este una destul de simplă, ei utilizează instituțiile și instrumentele democratice pentru a accede la putere cu orice preț, ca mai apoi să le demonteze și să le facă să fie butaforice și să nu funcționeze.

Vocea Basarabiei: Dar aceste proteste care au fost organizate de către opoziția din parlament în fața Curții Constituționale cum trebuie să fie înțelese, pentru că ați văzut ce au spus cei care au fost prezenți la aceste întâlniri?

Alexandru Tănase: Esența putinismului și a opoziției moldovenești, de fapt, este una destul de simplă, ei utilizează instituțiile și instrumentele democratice pentru a accede la putere cu orice preț, ca mai apoi să le demonteze și să le facă să fie butaforice și să nu funcționeze. Așa, de fapt, au funcționat regimurile autoritare în toată lumea. Acum ei fac uz de faptul că Republica Moldova este un stat democratic, în Republica Moldova poți liber vorbi și poți protesta și încearcă să manipuleze opinia publică prin mesaje desprinse total din contextul în care trăim noi și sunt foarte departe de realitate pentru a obține cât mai multe puncte politice și a încerca să obțină o schimbare de putere, ca ei să poată să-și servească în continuare mai bine și mai eficient stăpânii de la Moscova. În primul rând, protestele împotriva Curții Constituționale sunt absolut ilegale, Curtea Constituțională este unul din organele centrale ale statului care se află pe același nivel cu parlamentul, guvernul și care trebuie să adopte deciziile independent și indiferent de ce strigă gloata afară în fața Curții Constituționale. Orice protest de genul acesta nu face altceva decât să pună presiune pe Curtea Constituțională ca să ia o decizie sau alta și cei care organizează astfel de proteste știu foarte bine de ce fac lucrul acesta. Asta este unu, doi la mână – cât ține de protestele opoziției în general, slavă Domnului, Moldova este un stat democratic, puterea guvernează, iar opoziția protestează. Atâta timp cât lucrurile sunt făcute în limitele legale nu există nicio problemă, este dreptul lor să protesteze cum vor, dar e o chestiune deja de maturitate politică și a cetățenilor care trebuie să înțeleagă și să desprindă cumva grâul de neghină, să înțeleagă unde, de fapt, ei sunt mințiți, unde sunt manipulați și unde realmente puterea comite anumite gafe. Acestea sunt lucruri absolut diferite și atunci când sunt puse într-un singur coș altceva decât ceartă ele nu produc.

Vocea Basarabiei: Dar după votul în primă lectură a reacționat Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova. De fapt, această reacție a Federației Ruse cum trebuie înțeleasă?

Alexandru Tănase: Este absolut firesc acest lucru. Ministerul de Externe de la Moscova și putinismul, în general, apără valorile staliniste, tot ce este legat de Stalin. Încercați mâine să demontați un monument al unui soldat sovietic din Moldova și o să vedeți că veți avea o reacție de la Ministerul de Externe de la Moscova. Rușii apără stalinismul, deci este absolut firesc că moldovenii care au fost victimele stalinismului vor să se dezbaiere de el, să meargă înainte împreună cu familia europeană și fiecare își face datoria lui. Eu nu văd nimic ieșit din comun că Ministerul de Externe de la Moscova a făcut anumite declarații critice în adresa Moldovei. Dacă ar fi să analizăm ultimul an de zile, toate declarațiile care au fost făcute de Ministerul de Externe de la Moscova în privința Moldovei, veți vedea că toate absolut au la bază falsuri, manipulări, rea-voință și nu cred că am putea identifica, oricât de mult am căuta, măcar un element de obiectivitate.

Dacă noi am admite ideea că mâine rusofonii din Transnistria și găgăuzii să decidă ce limbă să vorbească moldovenii, noi am fi în prezența unui exercițiu absolut absurd.

Vocea Basarabiei: Dar mai reacționează și Tiraspolul, și Comratul. Iată, în cazul acesta credeți că pot crește presiunile?

Alexandru Tănase: Nu cred că pot crește presiunile, minoritățile imperiale, cum sunt numite ele în literatura de specialitate, ca regulă vibrează la acele mesaje care sunt transmise de la Ministerul de Externe de la Moscova. Lucrul acesta se face prin agenții de influență ai serviciilor speciale pe care Rusia îi are în aceste teritorii. Eu nu cred că este problema găgăuzilor să decidă cum își numesc moldovenii limba. La fel când găgăuzii au decis să treacă de la grafie chirilică la grafie latină, ei au făcut-o fără să-i întrebe pe moldoveni și a fost dreptul lor să-și numească limba așa cum vor ei și să folosească pentru limba lor acel alfabet pe care consideră ei. Aceasta nu-i o problemă care îi vizează pe moldoveni, pe ruși sau alte grupuri minoritare etnice care trăiesc în Republica Moldova. Exact același lucru e și cu denumirea limbii, problema identității moldovenilor este problema moldovenilor și nicidecum nu este problema tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Găgăuzii sunt cetățeni ai Republicii Moldova absolut cu drepturi depline, ei participă plenar în viața publică, socială, culturală, politică și nu există niciun fel de probleme și este foarte bine că participă. Așa este corect să procedeze toți cetățenii, dar când este vorba despre o chestiune specifică unui anumit grup etnic, competența de a decide asupra acestei probleme nu aparține nicidecum altor grupuri etnice. Dacă noi am admite ideea că mâine rusofonii din Transnistria și găgăuzii să decidă ce limbă să vorbească moldovenii, noi am fi în prezența unui exercițiu absolut absurd.

Hotărârea Curții Constituționale din 2013 efectele juridice se produc și astăzi. O lege putem zice că este în totalitate funcțională atunci când ea produce efecte juridice.

Vocea Basarabiei: Deci dacă va fi votată în lectura a doua, ea devine normă legală funcțională, da?

Alexandru Tănase: Ea deja este normă legală funcțională, deoarece după hotărârea Curții Constituționale din 2013 efectele juridice se produc și astăzi. O lege putem zice că este în totalitate funcțională atunci când ea produce efecte juridice. Or, interpretarea Curții din 2013 produce efecte juridice chiar din acel moment. Acum suntem la o ajustare tehnică și mă bucur că în această legislatură avem oameni care și-au asumat acest risc de a se confrunta cu tot felul de inși care se identifică ca și opoziție pentru a repara o chestiune fundamentală și pentru a închide odată și pentru totdeauna subiectul speculațiilor identitare și care ne-ar permite nouă ca și grup social să mergem înainte, focusându-ne pe alte probleme, dar nu pe chestiuni de genul cum se numește limba. Odată cu modificarea Constituției, după adoptarea în a doua lectură a acestei legi, eu cred că subiectul speculațiilor lingvistice va fi închis odată pentru totdeauna. Și asta este în beneficiul societății noastre ca noi să putem să ne mișcăm înainte, să nu stăm ancorați în capcanele staliniste care ne-au pus nouă cu multă abilitate în anii ’90 tot felul de agenți ai Moscovei și ne-au ținut prizonieri ai unor hărțuieli interne lamentabile și interminabile în timp ce ei se îmbogățeau și guvernau cu succes această țară. De acum încolo, subiectul acesta va fi consumat și eu cred că este un lucru foarte pozitiv.

Vocea Basarabiei: Dar o sesizare la Curte înseamnă că Înalta Curte trebuie să examineze o asemenea sesizare?

Alexandru Tănase: Evident, Curtea va fi obligată să o examineze, dar Curtea cu ușurință ar putea să o declare și inadmisibilă, explicând natura tehnică a acestei legi care, de fapt, nu conține norme care pot fi verificate, dar este foarte complicat acum să anticipăm conținutul sesizării și, cu atât mai mult, ipotetica soluție a Curții.

Vocea Basarabiei: Dar sesizarea poate să spună că procedura a fost încălcată, nu de fond?

Alexandru Tănase: Chiar nu are nicio importanță care poate fi conținutul unei asemenea sesizări, indiferent că este vorba de chestiuni de procedură sau de fond, Constituția nu face distincție la capitolul acesta, însăși Curtea face o anumită distincție prin decizia sa în momentul când declară admisibile sau inadmisibile anumite sesizări, dar asta ține deja de jurisprudența internă a Curții Constituționale.

Sursa: Vocea Basarabiei