Aliona Grati: „De la 1 ianuarie, profesorii universitari vor fi lipsiți de statutul de bugetari…”

După absolvirea Şcolii Pedagogice din Călăraşi (1991) şi a Facultăţii de Filologie a UPS „Ion Creangă” (1996), în linii mari, activitatea Alionei Grati s-a înscris în domeniul de cercetare literară şi în cel al învăţământului universitar. Rezultatele se arată a fi spectaculoase, pentru că, în 2003, Domnia sa ia gradul de doctor în filologie, urmat în 2007 de titlul de conferenţiar universitar, apoi în 2011 devine doctor habilitat în filologie cu o contribuţie care s-a bucurat de titlul „Teză de excelenţă de doctor habilitat a anului 2011” conferit de Consiliul Naţional de Atestare şi Acreditare. Actualmente este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în paralel susţinând cursuri la Universitatea Academiei şi la UPS „Ion Creangă”. 

Aliona Grati a debutat editorial cu volumul „Magda Isanos. Eseu despre structura imaginarului”, (Editura „Prut Internaţional”, 2004, distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2004; Premiul municipiului Chişinău, 2005; Premiul Tineretului, 2005). Apoi au urmat „Privirea Euridicei. Eseu despre lirica feminină din Basarabia. Anii ’20-’30”, „Elan Poligraf”, 2007; „Romanul ca lume postbelică. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie şi carnavalesc”, Ed. „Gunivas”, 2009 (Premiul Uniunii Scriitorilor la compartimentul „Critică literară”); „Cuvântul celuilalt. Dialogismul romanului românesc”, AȘM-PS, 2011 (Premiul special al AŞM, Premiul Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din Bucureşti); „Paul Goma. Iniţieri în textul literar”, Ed. „Arc”, 2011 (Premiul „Paul Goma” al Bibliotecii Naţionale); „Fenomenul literar postmodernist (note de curs)”, Ed. „Garamond”, 2011. Semnează studii, articole, prefeţe şi cronici în culegeri şi reviste din R. Moldova, România şi Rusia. Este redactor-şef al revistei cu profil ştiinţific „Metaliteratură”, corespondent extern al revistei de cultură „Timpul” (Iaşi), membru al colegiilor de redacţie ale revistelor „Philologia” (Chişinău), „Cultura media” (Timişoara) şi „Limba şi literatura română” a Facultăţii de Litere a Universităţii din Oradea. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România.

Cărţile Alionei Grati au avut parte de cronici semnate de personalităţi notorii în domeniul studiului literar, precum Alexandru Burlacu, Dan Mănucă, Alexandru Cistelecan, Adrian Dinu Rachieru, Liviu Antonesei, Grigore Chiper, Elena Prus, Nina Corcinschi şi alţii. Într-u articol din revista „Familia”, intitulat „La sfilata delle donne moldave”, Alexandru Cistelecan notează: „Galeria de poete uitate care urmează monografiei despre Magda Isanos e un gest admirabil de istoric literar: un gest de penitenţă, de compasiune, de scrupul. Aliona le citeşte cu toată răbdarea şi înţelegerea pe Olga Vrabie, Liuba Dimitriu, Lotis Dolenga (şi mai cu economie pe alte câteva), atentă să nu-i scape vreun vers sau vreo imagine ce-ar merita memorie”.

În calitate de teoretician literar, a fost preocupată de poetica romanului. Întrebată despre ceea ce are de gând să realizeze în continuare, Aliona Grati ne-a răspuns următoarele: „Acum mi se pare cam deplasat să vorbesc despre proiectele mele didactice şi de cercetare literară, pe care, fireşte, mi le fac mereu, în timp ce îmi dau perfect seama că acestea îşi găsesc loc tot mai puţin în societatea noastră. De la 1 ianuarie 2013, profesorii universitari din R. Moldova vor fi lipsiţi de statutul de bugetari şi vor fi nevoiţi să se supună în totalitate unui angrenaj comercial. Ne putem lesne pricepe că în scurt timp statul nu va avea nevoie nici de oamenii de ştiinţă din domeniile umanistice neprofitabile. Planificându-ne viitorul, suntem nevoiţi să facem o alegere: fie să acceptăm o activitate de tipul underground care presupune în continuare martiraj, rezistenţă pe cont propriu în condiţiile impuse de forţele de decizie, pe care noi înşine le-am susţinut, le-am votat timp de douăzeci de ani, acţionând, reiese, împotriva noastră, fie să învăţăm sârguincios legile marketingului. Ar fi şi a treia cale: să luăm, după exemplul altor cetăţeni, drumurile pribegiei, lăsând acasă pe răuvoitorii noştri să danseze într-o veselie fără oprelişti tarantela îmbogăţitoare”.