Mariana Durleșteanu: PAS a ratat oportunitatea de a restabili încrederea cetățenilor în stat

Guvernul PAS, în pofida susținerii masive a populației și a unei majorități parlamentare solide, a ratat o oportunitate istorică de a realiza reformele promise și de a restabili încrederea cetățenilor în stat. Această opinie a fost exprimată pe rețelele de socializare de fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu, analizând promisiunile făcute de partidul de guvernământ în 2021, realizările guvernării și activitatea opoziției.

Am încercat să stau departe de viața politică din Republica Moldova, și chiar a fost o perioadă benefică cu mai puțină intoxicare politică.

Totuși, am decis pentru mine sa fac o analiză a promisiunilor făcute in 2021 de către partidul politic PAS , realizările guvernării , activitatea opoziției și o concluzie pentru cei ca mine “indecisi”.

Bilanțul Guvernării PAS (2021–2025): între intenții si realitate.

Progres în integrarea europeană.

• Obținerea statutului de candidat UE și inițierea negocierilor de aderare.
• Lansarea armonizării a legislației și impulsionarea unor relații consolidate cu Comisia Europeana.

Politică externă activă.

• Recunoaștere internațională, obținerea susținerii din partea Germaniei, Franței, României.
• Atragerea susținerii externe bilaterale si multilaterale prin obținerea de fonduri financiare.
• Granturi și finanțări record de la CE și parteneri occidentali.

Politici sociale: pensii și compensații.

• Majorări ale pensiei minime, compensări pentru energie din fonduri externe, reforme în sistemul de pensii.

Investiții în infrastructură.

• Programul ‘Satul European’ cu proiecte locale: drumuri, școli, apă, etc.
• Gestionarea crizei refugiaților
• Moldova a primit peste 800.000 refugiați ucraineni, gestionând eficient fluxul migrational.

Digitalizarea administrației.

• Lansarea MPay, MCabinet, MConnect, digitalizarea minima a serviciilor publice.

Energetica.

• Functionalitatea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, conducta Iași-Chișinău oferind acces la piața energetică europeană.
• Sincronizare la rețeaua de transport electrică europeană ENTSO-E.
• Liberalizarea sectorului electroenergetic (separarea operatorului sistemului de transport a energiei electrice).

Salarizarea in sistemul bugetar.

• Majorarea modica cu circa 15% pe an a salariilor profesorilor, triplarea salariilor functionarilor publici, majorarea cu 25% salariile personalului medical angajat în sistemul de Asigurare Medicală.
• Majorarea salariul minim lunar (de la 2 200 de lei la 5 500 de lei), iar salariul mediu pe economie a crescut de la 8 000 la 14 000 de lei.

Diaspora.

• A fost implementat votul prin corespondență în 10 țări: SUA, Canada, Islanda, Suedia, Finlanda, Norvegia, Japonia, Republica Corea, Noua Zeelandă, Australia.
• Au fost introduse scutiri fiscale la repatrierea bunurilor pentru cei care revin acasă.
• Din 1 ianuarie 2023 au fost reduse taxele consulare la jumătate, iar la perfectarea pașapoartelor pentru minori taxa consulară a fost eliminată.
• Recunoașterea actelor de studii moldovenești în România și Italia (cu scopul accederii la un nou nivel de studii).

Infrastructura.

• Semnarea a trei acorduri cu România pentru construcția a trei poduri peste Prut de la nord la sud: Podul Sculeni – Sculeni, Podul Leușeni – Albița, Podul Cahul – Oancea.
• Renovarea a 700 km de drumuri si reconstructia a 57 de poduri.
  Mediu
• Lansarea programului de împădurire a țării (Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor 2023-2032).
• A fost creat Parcul national “Nistrul de Jos”.
• Modificarea Codului Fiscal: 50% din taxele pentru extragerea mineralelor utile sunt distribuite la bugetul autorităților locale de nivelul I și 50% sunt distribuite la bugetul autorităților locale de nivelul II.

Bilele Negre ale guvernării PAS (2021–2025).

Reforma justiției – eșecul resetării sistemului.

• Deși PAS a promis curățarea justiției și eliminarea corupției din magistratură, evaluarea externă (vetting) a fost întârziată, iar influențele politice au persistat.
• Subestimarea complexității reformei justiției, reforma s-a blocat, afectând funcționarea instanțelor și încrederea publică in justitie.
  Înlocuirea depolitizării cu loialism politic.
• Au fost promovate persoane apropiate partidului în funcții cheie (ex. CNA, SIS, PG). A fost afectată credibilitatea promisiunilor de meritocrație.

Gestionarea defectuoasă a crizei energetice.

• Negocieri netransparente privind achizitia gazelor de la furnizori la preturi exorbitante (cele mai mari preturi din Europa);
• Implicarea Energocomului ca intermediar in achizitia gazelor si utilizarea banilor publici netransparent, transpunand toate costurile in tarifele impuse consumatorilor finali.
• Majorarea tarifelor la resursele energetice in perioada cand inflatia in Moldova era la 30%, fapt ce a diminuat si mai mult puterea de cumparare a consumatorilor si a crescut nivelul saraciei in tara.
• Lipsa unei strategii in energetica pe termen lung cu obiective clare, gestionarea riscurilor ce tin de securitatea energetica si alternative de resurse energetice prin alocarea ajutorului de stat.
• Infrastructura energetica slab dezvoltata si proiecte neimplementate in termenii agreati.
• Eșecul reducerii tarifelor la energie și gaze, facturile la energie au crescut substanțial. Compensațiile oferite au fost temporare și insuficiente pentru populația vulnerabilă.

Lipsa unei viziuni economice coerente si reale.

• Nici o strategie clară pentru stimularea agriculturii, industriei sau investițiilor. Accent prea mare pe credite si granturi externe. Supraindatorarea tarii la dobanzi comerciale nu pentru investitii dar preponderent pentru consum, astfel punand povara saraciei pe generatiile viitoare.
• Inflația a atins niveluri record (peste 30% în 2022), iar măsurile guvernamentale au fost întârziate și limitate. Astfel, puterea de cumpărare a populației s-a prăbușit, în special pentru categoriile vulnerabile.
• Lipsa capitalului strain, lipsa investitiilor si reformelor economice, fapt ce a condus la reducerea investitiilor straine in industrie si producere.
• Lipsa si reducerea locurilor de munca si a veniturilor populatiei, fapt ce a intensificat problema demografica, prin plecarea masiva a cetatenilor din tara.
• Nu a fost implementat un program robust de sprijinire a IMM-urilor (subvenții, reduceri fiscale, granturi).
• Digitalizarea lenta a serviciilor publice, sisteme nefunctionale si birocratie excesiva.
• Controale abuzive din partea institutiilor publice asupra mediului de afaceri, fapt ce a condus la falimentarea mai multor firme decat crearea celor noi.
• Codul Fiscal a rămas complicat, impredictibil și nefavorabil investițiilor.
• Moldova continuă să importe masiv bunuri de larg consum și să exporte forță de muncă.

Lipsa unei politici clare pentru sprijinirea agriculturii.

• Fermierii nu au beneficiat de mecanisme eficiente de subvenționare sau sprijin logistic. În ciuda secetelor și crizelor economice, sprijinul guvernamental a fost insuficient și inegal distribuit.

Neadoptarea unei reforme reale a pensiilor.

• Guvernul nu a reușit să creeze un sistem sustenabil de pensii și nu a indexat pensiile la nivelul inflației reale în perioade critice.
• Neindexarea pensiilor la nivelul real al inflației contravine angajamentelor asumate de PAS față de categoriile vulnerabile.
• S-a creat o discrepanță între promisiunile electorale și realitatea economică livrată pensionarilor.
• Puterea de cumpărare a pensionarilor s-a erodat drastic, mai ales pe fondul scumpirii produselor de bază (alimente, energie, medicamente).
• Guvernul PAS a justificat indexările insuficiente prin constrângeri bugetare și deficitul Bugetului Public National, dar nu a aplicat măsuri corective reale.
  Infrastrctura.
• Promisiunea construirii a 1.000 km de drumuri – nerealizată.
• Guvernarea PAS a promis un avânt masiv în infrastructură rutieră, dar proiectele mari au fost întârziate sau abandonate. Calitatea lucrărilor realizate a fost adesea slabă, iar multe regiuni rurale au rămas izolate.
• Preluarea Aeroportului Chișinău – un proces ineficient și netransparent. Deși preluarea înapoi sub control public a Aeroportului Internațional Chișinău a fost prezentată de guvernarea PAS drept o victorie împotriva oligarhiei și un act de justiție economică, procesul a fost marcat de lipsă de transparență, incertitudine juridică și lipsă de viziune strategică. Nu a existat o analiză clară privind fezabilitatea administrării directe de către stat, iar autoritățile nu au comunicat clar cum vor fi atrase investiții, modernizată infrastructura sau îmbunătățite serviciile aeroportuare. Administrația interimară instituită a fost criticată pentru incompetență și decizii netransparente, iar aeroportul a rămas subdezvoltat, fără planuri de extindere coerente, într-un moment când regiunea are nevoie acută de conectivitate aeriană modernă și sigură.

Politici salariale nesustenabile în sectorul public .

• Majorări salariale excesive pentru funcționari publici de rang înalt față de educație și sănătate.
• Unele categorii de functionari publici au primit majorări salariale în an electoral, fără o fundamentare pe performante si eficienta in Administratia publica centrala.
• Aceste majorari salariale au pus presiuni pe bugetul de stat si majorarea deficitului bugetar.
• Salariile cadrelor didactice si medical au rămas relativ mici, între 6.000–9.000 lei.
• Sentiment general de nedreptate și demotivare în rândul profesorilor și lucrătorilor medicali.

Lipsa reformei administrației publice centrale si locale.

• Descentralizarea promisă nu a fost realizată. Primăriile au rămas birocratizate și subfinanțate.
• Guvernarea a activat intr-un cerc restrans, ignorand dialogul cu opozitia, mediul de afaceri si societatea civila.
• Depolitizarea institutiilor publice a fost promisa insa , tendința de centralizare a fost excesivă, inclusiv în numiri politice în instituții cheie. Percepția publică privind independența instituțiilor a fost afectată.

Concluzie pentru mine ca cetatean: Guvernarea PAS, în ciuda sprijinului popular masiv și a unei majorități parlamentare solide, a ratat oportunitatea istorică de a livra reformele promise și de a reconstrui încrederea cetățenilor în stat. În locul unei transformări profunde și sustenabile, cetățenii s-au confruntat cu o guvernare marcată de promisiuni neîndeplinite, decizii politizate, lipsă de transparență și o administrare publică slabă. De la eșecul în reforma justiției și lipsa de coerență în infrastructură, până la decalajele sociale crescute și incapacitatea de a gestiona eficient crizele economice și energetice, PAS nu a reușit să transforme speranțele în acțiuni concrete.

„Vremurile bune” s-au dovedit a fi un slogan fără acoperire, iar bilanțul general al guvernării rămâne slab, controversat și profund dezamăgitor.

Unde a fost OPOZITIA? A tăcut. A stat in banca sa, așteptând sa-i vina rândul?

Pentru mine opozitie nu inseamna sa apari doar in campanie electorala cu vorbe frumoase si promisiuni. Inseamna sa dai solutii, propuneri, sa ceri raspunsuri, sa zici ”NU” cand Guvernul greseste. A incercat Opozitia parlamentara sa fie prezenta prin critici, insa nu a contribuit la ceva concret privind vegherea guvernarii. Este clar ca PASul avand majoritatea a ingnorat tot ce a incercat sa faca opozitia, astfel opozitia fiind transformata intr-un decor, ideal pentru a masca propriile greseli a guvernarii.

Cand ai majoritatea, alegi: responsabilitate sau dezmat politic. PAS a ales dezmatul. Au confundat legea cu vointa de partid. Reforma cu PR-ul ieftin. Cand nimeni nu te trage la rsapundere, apare aroganta si arunci democratia intr-o iluzie .

Si de aici începe prăbușirea!

În concluzie, cei indecisi ca și mine, ar fi cazul să nu stăm deoparte cu nepăsare. Pentru ca tăcerea noastră, alimenteaza pe cei de la putere, iar noi vrem profesioniști si NU ONG-isti!

Trebuie sa alegem! Pentru noi, pentru cei care vin dupa noi!

Celor din PAS le recomand sa-si dea o palma si sa urmeze conduita “Omul pe primul loc!”

• Vrem o educație care să ridice oameni, nu statistici.
• Vrem spitale care sa trateze si sistem de sanatate accesibil pentru toti.
• Vrem Justitie carea apara oamenii, nu interesele de partid.
• Vrem locuri de muncă, ca tinerii sa-și construiască un viitor acasă.
• Vrem o politică despre oameni si nu despre putere.