AnalizeSpre UE

Analiză: Poate adera Republica Moldova la UE până la finele acestui deceniu?

La sfârșitul anului 2022, șefa statului Maia Sandu, a exprimat dorința ca Republica Moldova să fie primită în Uniunea Europeană până la începutul anului 2030.

Este posibil ca în șapte ani (2023-2029) Republica Moldova (RM) să parcurgă etapele necesare admiterii în UE? Răspunsul este afirmativ, dacă sunt întrunite anumite condiții, transmite Știri.md cu referire la Bursa.ro.

Republica Moldova a avut cea mai scurtă perioadă între momentul depunerii cererii de aderare la UE – 3 martie 2022 – și cel al primirii statutului de țară candidată – 23 iunie 2022. În cazul României, au fost necesari doi ani de zile. 

Perioada scurtă pentru Republica Moldova, de numai patru luni de zile, își are explicația în existența Acordului de Asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, semnat de către UE și Republica Moldova, în iunie 2014. Pe baza acestui acord, Republica Moldova a înfăptuit reformele necesare și a aliniat, în bună măsură, legislația sa la aceea a UE, în multe domenii; a fost creat un cadru instituțional pentru dialogul bilateral între Republica Moldova și statele membre ale UE; a fost acordat Republicii Moldova de către UE un sprijin financiar substanțial pentru reforme și dezvoltare.

Este această perioadă scurtă un argument că Republica Moldova va parcurge la fel de rapid celelalte etape ale aderării la UE? Nicidecum. România a avut nevoie de mai mult de doi ani de zile, din momentul primirii statutului de țară candidată, până la cel al începerii negocierilor de aderare și de încă șase ani până la aderarea la UE. 

Avem exemple de țări candidate cu foarte mulți ani în așteptare, ca urmare a neîndeplinirii criteriilor de aderare la UE și/sau, în unele cazuri, a opoziției unor state membre ale UE: Macedonia de Nord, țară candidată din decembrie 2005, Muntenegru din decembrie 2010, Serbia din martie 2012, Albania din iunie 2014 și Turcia din decembrie 1999.

Republica Moldova poate adera la UE până la finele acestui deceniu, în următoarele condiții: (i) configurația politică din Republica Moldova, aflată la guvernare, rămâne favorabilă aderării la UE și continuării reformelor necesare în acest scop, în anul 2023 și în următorii 6 ani; (ii) Republica Moldova îndeplinește criteriile de aderare la UE, respectiv criteriile politice, cele economice și cele ale capacității administrative de a-și îndeplinii obligațiile de stat membru al UE; (iii) Republica Moldova folosește experiența pozitivă în procesul aderării al statelor membre vecine, în primul rând al României. 

Ritmul procesului de aderare depinde hotărâtor de durata negocierii celor 35 de capitole care acoperă întreaga legislație și standarde ale UE, precum și a Tratatului de Asociere care va fi ratificat de fiecare stat membru al UE și de către RM.

Prima condiție nu necesită prea multe explicații: majoritatea cetățenilor Republicii Moldova și puterea politică să dorească aderarea la UE. Nu îmi propun aici să pun în discuție cea mai rapidă cale de aderare și integrare a Republicii Moldova în UE, prin unirea cu România, atât timp cât, în sondajele de opinie, procentul cetățenilor moldoveni care ar dori această unire nu trece de circa o treime din totalul populației. 

Din aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova pot călători în zona Schengen fără viză, iar peste 642.000 de persoane din Republica Moldova au primit și cetăţenia română (24% din populația totală). De asemenea, faptul că legal Republica Moldova include și teritoriul ocupat de așa zisa „republică transnistreană”, dar asupra căruia Republica Moldova nu își exercită autoritatea, nu ar trebui să constituie un obstacol pentru aderarea Republicii Moldova la UE, atât timp cât în UE avem un precedent cu Cipru.

A doua condiție se referă la îndeplinirea criteriilor de aderare la UE. Criteriile politice se referă, în principal, la caracterul democratic al statului, stabilitatea instituțiilor care asigură democrația, respectarea drepturilor omului, la funcționarea statului de drept și la protecția minorităților. Spre deosebire de celelalte criterii (economic, capacitate administrativă), încetarea îndeplinirii criteriilor politice conduce la stoparea întregului proces de aderare, până când criteriile politice sunt din nou îndeplinite.

Criteriile economice se referă la realizarea unei economii de piață funcționale și la capacitatea acestei economii de a face față presiunii competitive și forțelor pieței din cadrul UE. Îndeplinirea acestor criterii economice impune reforme și investiții pentru realizarea unei creșteri economice și a unei dezvoltării în condiții de echilibru sustenabil, de dezvoltare a infrastructurii, de modernizare a structurii economice etc.

Criteriile capacității administrative de a face față obligațiilor care îi vor reveni RM ca stat membru al UE includ și aderarea (ulterioară) la Uniunea Monetară. În decembrie 2006, Consiliul European a adăugat la aceste criterii și „capacitatea UE de a integra noi membri”, ceea ce presupune și o evaluare geopolitică a consecințelor aderării unei noi țări la UE, precum și reformele necesare în interiorul UE pentru a menține funcționalitatea acesteia, cu un număr mai mare de state membre.

Tratatele UE nu prevăd o „scurtătură” în procesul aderării unei țări candidate sau a alteia. Criteriile de aderare la UE sunt bine definite și aplicabile tuturor țărilor candidate. În consecință, fiecare țară candidată poate progresa în procesul aderării pe baza meritelor proprii, având un ritm mai rapid sau mai lent, în funcție de stadiul îndeplinirii criteriilor de aderare.

Negocierile între Republica Moldova și statele membre ale UE au loc pentru fiecare dintre cele 35 de capitole (dosare) care acoperă întreaga legislație și standarde ale UE. 

În principiu, în momentul aderării, Republica Moldova ar trebui să fie capabilă să aplice, în întregime, legislația și standardele europene. De aceea, negocierile vor arăta în ce măsură Republica Moldova poate aplica legislația și standardele europene și în ce domenii are nevoie de măsuri și perioade tranzitorii pentru a le implementa. 

De exemplu, rezolvarea problemelor de poluare a mediului înconjurător – apă, aer, sol – de management al deșeurilor industriale și casnice necesită investiții importante și o perioadă mai mare de timp (după 15 ani de la aderare, România încă are probleme cu sistemele de colectare, stocare și procesare a acestor deșeuri).

Practic, Republica Moldova împreună cu Comisia Europeană vor face o examinare analitică a stadiului aplicării legislației și standardelor europene de către Republica Moldova (screening), pentru fiecare capitol; apoi Republica Moldova va elabora un document de poziție cu privire la acest stadiu, precum și la eventuale măsuri și perioade de tranziție solicitate; documentul de poziție va fi transmis Comisiei Europene și tuturor statelor membre ale UE care își vor exprima propria poziție; procesul este interactiv, până când se ajunge la un punct de vedere acceptat; în acest moment, capitolul (dosarul) poate fi închis provizoriu. 

Caracterul provizoriu este determinat de doi factori: legislația și standardele UE au un conținut dinamic, fiind continuu completate, modificate ca urmare a procesului legislativ al UE, inițiat de către Comisia Europeană și finalizat de către Parlamentul European și Consiliul Miniștrilor. 

Ca atare, Republica Moldova va trebui să actualizeze aplicarea legislației și standardelor europene, pe tot parcursul procesului de aderare; ca în orice proces de negociere complex, niciun capitol nu este închis definitiv până când toate capitolele nu sunt închise.

Procesul de pregătire a negocierilor de către Republica Moldova, pentru aderarea la UE, necesită timp, profesionalism, energie, concentrare și promptitudine din partea autorităților din Republica Moldova, centrale și locale, a organizațiilor patronale, sindicale, organizațiilor nonprofit, a comunităților locale. În același timp, deschiderea politică a UE și a statelor membre față de Republica Moldova ar trebui să se materializeze și în reacția rapidă a acestora în procesul iterativ al negocierilor pentru fiecare capitol al legislației și standardelor europene (fără întârzieri nejustificate).

A treia condiție care să favorizeze aderarea Republicii Moldova la UE până la finele actualului deceniu este folosirea experienței României și a altor țări vecine. Republica Moldova poate beneficia de întreaga legislație a UE tradusă în limba română și actualizată, de experiența României din procesul negocierilor, precum și de modul de rezolvare a problemele apărute în aplicarea legislației și a standardelor europene pentru fiecare capitol în parte, în mod deosebit în fundamentarea necesității unor măsuri și perioade de tranziție. Experiența Poloniei este foarte utilă în ceea ce privește absorbția și eficiența folosirii fondurilor europene.

Întregul proces de aderare a Republicii Moldova la UE va fi susținut financiar de către UE atât prin fonduri nerambursabile, cât și prin împrumuturi acordate de către UE și Banca Europeană de Investiții, la costuri favorabile, comparativ cu băncile comerciale. 

Comisia Europeană va trebui să vină cu noi propuneri de mărire a sprijinului financiar pentru Republica Moldova, având în vedere că noul statut al acesteia de țară candidată a intervenit după ce a fost adoptat actualul cadru financiar multianual 2021-2027. De asemenea, în anii următori, până în momentul aderării, Republica Moldova va beneficia și de avantajele unei integrări graduale, pe măsura progresului procesului de aderare.

Aderarea Republicii Moldova la UE până la finele acestui deceniu este un obiectiv realizabil, asumat de către președinta Republicii Moldova, evitându-se crearea unor așteptări nerealiste din partea cetățenilor moldoveni. Ca și în cazul României, aderarea Republicii Moldova la UE va conduce la reducerea mai accelerată a decalajelor de dezvoltare economică și socială pe care le înregistrează în raport cu statele membre dezvoltate din UE. 

În anul 2019, neafectat de pandemia Covid, produsul intern brut al Republicii Moldova pe locuitor a fost de 32,7% din media UE (calculat la paritatea puterii de cumpărare, adică influențat de nivelul mai redus al prețurilor din Republicii Moldova, comparativ cu cel din UE).

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


1 comentariu

  1. Doamne fereste ! Rep. Moldova in UE ? Niciodata ! Maia Sandu zice (doar zice) ca vrea intrarea in UE si ministrul agriculturii din guvernul ei vrea sa ramana in CSI. Nu vede chiar nimeni o contradictie aici ? Dar ca peste 50 % din maldaveni zic ca ei se vor „independenti” , adica cu Rusia (cum ar veni independenta asta). Si prostii de romani sa ii primeasca in UE ? Asta nu se poate !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *