CSI / RusiaExterne

Astăzi, OPEC+ decide dacă dă drumul la robinetul cu ţiţei. Arabia Saudită, gata să pompeze mai mult petrol dacă producția ruşilor scade

Marii producători de petrol ai lumii, reuniţi sub umbrela OPEC+, lucrează pentru a acoperi scăderea producţiei de petrol a Rusiei, au declarat joi pentru Reuters două surse din apropierea OPEC+. Producţia de ţiţei a Rusiei a scăzut cu aproximativ un milion de barili pe zi ca urmare a sancţiunilor occidentale. Arabia Saudită le-a indicat aliaților occidentali că este pregătită să crească producția de petrol în cazul în care cea a Rusiei scade substanțial sub greutatea sancțiunilor, au confirmat cinci persoane apropiate discuțiilor, pentru Financial Times

O sursă OPEC+, familiară cu poziţia Rusiei, a spus că Moscova ar putea conveni ca marii producători să compenseze pentru diminuarea producţiei sale de ţiţei, dar a adăugat că este posibil să nu se întâmple la reuniunea ministerială de joi şi această acoperire ar putea să nu fie una completă. Separat, o altă sursă OPEC+ din zona Golfului Persic, a spus că o decizie cu privire la acest subiect este ”foarte posibilă” la reuniunea ministerială de joi.

Cele 13 state membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi cele 10 state aliate în frunte cu Rusia, reunite toate sub umbrela OPEC+, urmează să se reunească online joi seara, 2 iunie, iar analiştii se aşteaptă ca grupul să îşi menţină strategia de a creşte doar modest producţia de ţiţei, în pofida creşterii preţurilor pe piaţa mondială.

Potrivit analiştilor, în luna iulie producţia de petrol a OPEC+ ar urma să fie majorată doar cu 432.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă practic o respingere a solicitărilor statelor occidentale pentru o creştere mai rapidă a producţiei de ţiţei, în ideea de a provoca o scădere a preţurilor carburanţilor care au crescut exploziv în ultima perioadă.

Cu toate acestea, sancţiunile occidentale impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei, ar putea conduce la o diminuare a producţiei şi exporturilor de ţiţei ale Rusiei, al doilea mare exportator mondial de petrol, cu până la 2-3 milioane de barili pe zi, potrivit unor diferite estimări. Aceasta în condiţiile în care Rusia produce deja o cantitate mai mică decât ţinta de 10,44 milioane de barili de petrol pe zi convenită în cadrul OPEC+.

Potrivit Reuters, în luna aprilie, producţia de petrol a Rusiei a fost de aproximativ 9,3 milioane barili pe zi.

OPEC şi Rusia decid azi dacă dau drumul la robinet sau menţin creşterea limitată a furnizărilor de petrol

OPEC+ va decide azi dacă va menţine planul privind majorarea în cote a furnizărilor de petrol sau dacă, în sfârşit, reacţionează la presiunile Occidentului pentru a deschide robinetul şi a contribui astfel la reducerea preţurilor energiei, relatează agenţia EFE.

În principiu, toate semnalele sunt că miniştrii din cele 23 de ţări care formează OPEC+ îşi vor menţine strategia de a creşte lunar exporturile cu 400.000 barili pe zi, un plan demarat în august 2021 şi care ar trebui să se încheie în decembrie anul acesta. Scopul este de a recupera până atunci nivelul la care „pompa” înainte de criza Covid, nivel care a scăzut drastic acum doi ani ca urmare a diminuării cererii, din cauza pandemiei.

Dar, această majorare lentă a producţiei se loveşte de necesitatea marilor ţări consumatoare de petrol de a combate inflaţia în creştere, în care preţul petrolului joacă un rol important, şi care a fost exacerbată ca urmare a problemelor de aprovizionare generate de invazia rusă în Ucraina.

De fapt, OPEC a avertizat la mijlocul lunii mai că sancţiunile impuse Moscovei pentru invazia din Ucraina vor afecta capacitatea de export şi a calculat că Rusia, al doilea mare producător din lume, va furniza anul acesta în medie cu 7,5% mai puţin petrol, faţă ce cât estimase în urmă cu trei luni.

Această tendinţă se va agrava după aprobarea de către Uniunea Europeană a planului de a da un veto, înainte de finalizarea anului, pentru achiziţiile de petrol din Rusia care vin pe cale maritimă.

Wall Street Journal: OPEC ar analiza scoaterea Rusiei din acord

De altfel, cotidianul Wall Street Journal a scris miercuri că o serie de ţări din OPEC ar analiza scoaterea Rusiei din acord şi scutirea acesteia de respectarea cotelor sale, pentru ca alte ţări membre să poată pune mai mult petrol pe piaţă. Preţul barilului de petrol Brent cu furnizare în iulie, a reacţionat miercuri cu o puternică scădere şi spre prânz oscila în jurul valorii de 117 dolari, cu 4,5% mai puţin faţă de marţi la închidere.

Secretariatul OPEC, care se ocupă cu executarea deciziilor pe care le iau cele 13 ţări membre, nu a răspuns la întrebările EFE privind informaţia din presa americană. Acest zvon privind o ruptură a alianţei conduse de Rusia şi Arabia Saudită, lider al OPEC, ar fi fost dezminţit, cel puţin de faţadă, prin reuniunea pe care au avut-o miercuri miniştrii de Externe din Rusia, Serghei Lavrov, şi din Arabia Saudită, Faisal bin Farhan.

Într-un comunicat comun, cei doi au subliniat ”efectul stabilizator pe care îl exercită pe piaţa mondială de hidrocarburi strânsa coordonare dintre Rusia şi Arabia Saudită”, al doilea şi, respectiv al treilea mare producător mondial de petrol

Sancţiunile contra petrolului rusesc ar putea opri activitatea rafinăriei Lukoil din Italia

Sancţiunile europene impuse importurilor de petrol rusesc ar putea paraliza rafinăria italiană ISAB a Lukoil şi ar putea duce la pierderi de locuri de muncă pe plan local, a avertizat preşedintele regiunii Sicilia, Nello Musumeci, relatează Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate.

Acest embargo ar putea afecta semnificativ ISAB, a declarat preşedintele regiunii Sicilia, cerând Guvernului să găsească soluţii la această problemă. ISAB, cea mai mare rafinărie de petrol din Italia în funcţie de capacitatea de procesare, achiziţiona 30-40% din materia primă din Rusia, restul provenind de pe pieţele internaţionale.

„Există o linişte asurzitoare privind catastrofa forţei de muncă cu care s-ar putea confrunta o parte din fabrica petrochimică Priolo, embargoul şi consecinţele sale paralizând rafinăria ISAB”, susţine Musumeci într-o postare pe Facebook.

ISAB este responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei, iar centrala sa furnizează aproximativ 20% din electricitatea de care are nevoie Sicilia. Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei. 

Rusia spune că va lua măsuri pentru a ”minimiza” impactul embargoului

Rusia urmează să ia măsuri pentru a ”minimiza” impactul embargoului asupra petrolului rus, a declarat miercuri Kremlinul, relatează AFP. 

„Aceste sancţiuni vor avea un impact negativ pentru Europa, pentru noi şi pentru întreaga piaţă globală a energiei. Dar există o reorientare (a economiei ruse) care ne va permite să minimizăm consecinţele negative”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt a lui Putin.

Rusia a relativizat mereu până acum efectul sancţiunilor economice. Impactul sancţiunilor începe însă să se simtă, cu o accelerare a inflaţiei în special, iar mulţi economişti cred că situaţia se va înrăutăţi în lunile următoare.

Kremlinul anunţă că va redirecţiona exporturile de petrol în urma embargoului UE

Kremlinul a avertizat miercuri că sancţiunile vor afecta piaţa globală a energiei, dar Moscova va redirecţiona exporturile pentru a limita propriile sale pagube, relatează Reuters. Mai mult de un sfert din petrolul folosit de Europa a venit anul trecut din Rusia, în UE ajungând aproape jumătate din exporturile ruseşti de ţiţei şi produse petroliere, conform datelor Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA).

Deja Moscova a început să redirecţioneze livrările destinate iniţial Europei, în urma impunerii sancţiunilor, a anunţat Kremlinul.

„Aceasta este o acţiune sistemică, ţintită, care ne va permite să minimalizăm consecinţele negative”, le-a spus jurnaliştilor Peskov. Printre ţările care au cumpărat masiv ţiţei rusesc, beneficiind de preţul mai scăzut, sunt India şi China. 

Sursa: Observatornews.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *