China, India și Argentina vor depăși nivelurile de emisii de dioxid de carbon pe care le-au atins în 2019. De asemenea, autorii raportului subliniază că utilizarea continuă a combustibililor fosili subminează eforturile de reducere a temperaturilor.

Sarcina grea a negociatorilor la COP 26 Cu doar două săptămâni rămase până la deschiderea oficială a conferinței ONU pentru schimbări climatice, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow, sarcina cu care se confruntă negociatorii statelor participante la discuții este foarte grea.

Unul dintre obiectivele cheie ale evenimentului organizat de ONU este fixarea unor măsuri concrete pentru a menține obiectivul de a nu crește temperatura medie globală peste pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.

În prezent, lumea se confruntă cu o temperatură medie globală mai caldă cu aproximativ 1,1 grade Celsius față de perioada preindustrială, ceea ce face ca limitarea creșterilor viitoare ale temperaturii să fie extrem de dificilă. Dacă conferința pentru schimbări climatice de la Glasgow va reuși să traseze direcțiile pentru combaterea acestei probleme, țările care emit cel mai mult dioxid de carbon în atmosferă vor trebui să pună în aplicare politici mai ambițioase pentru combaterea problemelor de mediu.

Una din caracteristicile noului raport privind transparența climatică este faptul că politicile de mediu pentru combaterea încălzirii globale nu sunt implementate suficient de rapid încât să fie eficiente. 

G20 emite aproximativ 75% din emisiile globale de CO2

Țările membre ale grupului G20 sunt responsabil pentru aproximativ 75% din emisiile globale de dioxid de carbon.

În 2020, cantitatea totală de CO2 pe care au emis-o aceste state a scăzut semnificativ, pentru că activitatea economică a fost aproape în totalitate suspendată pentru a diminua expansiunea pandemiei de Covid-19 în rândul cetățenilor. Însă o bună parte din redresarea economică din acest an a fost realizată cu ajutorul combustibililor fosili, în special cu ajutorul cărbunelui.

Potrivit raportului privind transparența climatică, întocmit de 16 organizații de cercetare și grupuri de mediu, se preconizează că utilizarea cărbunelui în statele membre G20 va crește cu aproape 5% în acest an. Acest lucru se datorează în principal Chinei, care este responsabilă pentru aproximativ 60% din această creștere.

Totodată, creșteri ale ponderii de cărbune s-au înregistrat în 2021 și în SUA, dar și în India.

Prețul cărbunelui a crescut cu aproape 200% față de anul trecut

Prețurile cărbunelui au crescut cu aproape 200% față de 2020. Acest lucru a dus la întreruperi de energie, deoarece a devenit nerentabil pentru centralele electrice pe bază de cărbune să genereze energie electrică în ultimele luni.

Guvernul chinez a anunțat o schimbare de politică săptămâna aceasta pentru a permite acestor centrale să perceapă tarife de piață pentru energia lor. Măsura asta ar putea stimula și mai mult consumul de cărbune în acest an. În ceea ce privește gazul, raportul privind transparența climatică constată că utilizarea acestui combustibil a crescut cu 12% în țările membre ale G20 în perioada cuprinsă între anii 2015 și 2020.

În timp ce liderii politici au promis că redresarea globală post-pandemie ar trebui să fie bazată pe soluții regenerabile, angajamentele financiare asumate de națiunile bogate nu confirmă acest lucru. Din 1,8 miliarde de dolari care au fost alocați pentru cheltuielile privind redresarea economică, doar o sumă de 300 de milioane de dolari va fi direcționată către proiecte ecologice.

Aspectele pozitive ale raportului

Raportul indică, de asemenea, unele evoluții pozitive, inclusiv creșterea ponderii de energie solare și eolienă în cele mai bogate 20 de țări din lume. Energia regenerabilă furnizează acum aproximativ 12% din energie, comparativ cu 10%, nivelul care s-a înregistrat în 2020.

 
Sursa: digi24.ro