Potrivit şefului Laboratorului de încercări ale produselor industriale (LÎPI) din cadrul Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM), Grigore Cernica, becurile fluorescente compacte reduc consumul de energie cu 70-80% faţă de becurile incandescente. În urma testelor de laborator efectuate, specialiştii moldoveni au stabilit că, deşi durata de viaţă a becurilor economice este mai mare decât a celor incandescente, totuşi, ea variază din diferite cauze. „Problema este că lămpile economice sunt foarte sensibile la devierile de tensiune, la umiditate, la numărul de conectări-deconectări. Astfel, durata lor de exploatare poate fluctua între trei mii şi 15 mii de ore”, a subliniat Grigore Cernica. De asemenea, spectrul de redare a culorilor este mai scăzut cu circa 60% în cazul lămpilor fluorescente, în timp ce la cele incandescente ajunge la 90%.
În cazul becurilor economice, lumina este creată prin descărcarea de mercur la presiunea joasă. Astfel, pe lângă faptul că mercurul prezintă un pericol pentru sănătate în cazul deteriorării becului, aceste becuri necesită ceva timp până vor ajunge la intensitatea maximă. „Lămpile fluorescente compacte sau cele luminiscente trebuie montate sau demontate foarte atent, ca nu cumva să se spargă în locuinţă. Acestea conţin vapori de mercur foarte periculoşi pentru sănătatea omului. Lămpile uzate ar trebui colectate în puncte concrete şi supuse prelucrării, ca vaporii de mercur să nu ajungă în mediul ambiant. În Moldova însă nu există o astfel de întreprindere şi nici nu se pune problema”, a explicat şeful LÎPI, Grigore Cernica.
„Argintul viu” afectează creierul uman
Mercurul, cunoscut şi sub denumirea de „argint viu” sau „hidrargir”, este unul din cele şase elemente aflate în stare lichidă la o presiune şi temperatură apropiate de cele ale camerei. Potrivit directorului Institutului de Chimie al AŞM, Tudor Lupaşcu, mercurul este o neurotoxină care poate afecta creierul, măduva spinării, rinichii şi ficatul. „Deşi fiecare lampă în parte nu conţine o cantitate semnificativă de mercur, totuşi, dacă se sparg mai multe lămpi împreună, ele pot dăuna mediului înconjurător şi organismelor vii aflate în preajmă”, a conchis chimistul.
Lămpile de pe piaţă nu corespund normelor
O altă problemă sesizată de specialiştii de la laboratorul menţionat este că pe piaţa din Moldova există cantităţi mari de becuri neconforme. „Până în prezent, din toate lămpile verificate în cadrul laboratorului, în circa 80% din cazuri datele de pe cutie nu corespund cu valorile reale ale lămpii. Din păcate, la INSM au venit foarte puţine firme care importă astfel de lămpi pentru a le verifica, noi având datele de la doar patru firme producătoare care exportă în Moldova, de aceea nu ne putem pronunţa asupra calităţii tuturor becurilor de pe piaţă, mai ales că agenţii economici nu sunt obligaţi să facă verificările de rigoare”, a menţionat Grigore Cernica.
Lămpile cu mercur – ecologice?
Fiecare bec fluorescent conţine 5 miligrame de mercur, un tub luminiscent (de neon) conţine circa 60 mg, iar un termometru, de exemplu, conţine 500 mg. Chiar şi în aceste cantităţi, mercurul este periculos. Paradoxal, însă, becurile economice devenite obligatorii în Uniunea Europeană sunt considerate a fi… ecologice. Se consideră că un consum mai mic de energie are ca efect o poluare mai mică…
În R. Moldova există peste 700 de mii de lămpi uzate
Conform Centrului Naţional pentru Sănătate Publică (CNSP), deşi, în stare intactă, lămpile nu prezintă un pericol pentru sănătate, totuşi, dacă aţi spart un tub luminescent într-o încăpere cu volumul de 30 metri cubi, la temperatura de 20 de grade Celsius, concentraţia vaporilor în aer poate atinge nivelul de 2 mg/metru cub şi poate avea efecte toxice acute asupra organismului omului.
În realitate, problema acestor becuri este legată de reciclare. În municipiul Chişinău, la întreprinderile industriale sunt acumulate circa 69.921 de lămpi uzate. CNSP estimează că numărul total pe republică al lămpilor luminiscente uzate constituie 700-800 mii de bucăţi.
„Lămpile cu mercur într-adevăr sunt mai econome decât cele incandescente, dar, pe de altă parte, nu există nicio întreprindere care să prelucreze lămpile uzate pentru a scoate mercurul din ele. Noi avem acumulate cantităţi enorme, care aşteaptă să fie prelucrate, dar, deocamdată, nu avem o astfel de întreprindere. O bună parte dintre becuri stau într-un depozit care acum prezintă un adevărat pericol. Este o bombă cu ceas. Dacă s-ar sparge, efectul ar fi dezastruos pentru mediu şi pentru cei care locuiesc în preajmă”, a menţionat Alexandru Diaconu, medic igienist din cadrul CNSP. Ecologistul Vlad Garaba, directorul organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste, gestionează un astfel de depozit, unde se află peste 170 mii de becuri, tuburi şi alte obiecte care conţin mercur şi se arată îngrijorat de soarta mediului, dat fiind faptul că, în lipsa unui sistem centralizat de colectare a acestora, cetăţenii aruncă lămpile cu mercur la gunoi sau le îngroapă în pământ, considerând că, astfel, scapă de problema mercurului.
Ce faci, dacă ai spart un bec
Medicul igienist Alexandru Diaconu, recomandă ca, în cazul în care aţi spart un recipient care conţine mercur, să aerisiţi încăperea, să nu atingeţi cioburile şi să folosiţi mănuşi pentru a strânge resturile. Să nu utilizaţi aspiratorul, ci o mătură. În cazul în care cantitatea de mercur este semnificativă, ar fi bine să chemaţi specialiştii în domeniu pentru a curăţa locul dat cu substanţe care neutralizează mercurul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
