Săptămâna trecută s-a desfășurat la Chișinău cel de-al V-lea Congres al diasporei moldovenești. Am observat că Ambasada României la Chișinău a fost prezentă pe parcursul tuturor celor trei zile ale lucrărilor. Pentru a afla prin ce se explică acest interes, i-am adresat câteva întrebări domnului Marius Lazurca, ambasadorul României.
– Domnule ambasador, prin ce se explică acest interes al României față de respectivul eveniment?
– Noi credem că e un eveniment de primă importanță. Sigur, e în primul rând, ocazia rară de a asculta glasul diasporei reunite. În al doilea rând, e un moment prielnic pentru a înregistra intențiile Guvernului în raport cu diaspora. În acest sens, ne interesează foarte mult intenția, foarte lăudabilă, de a se înființa un birou specializat în administrarea relațiilor statului cu diaspora.
– Unii s-ar putea întreba de ce se interesează România de proiectul creării unui birou pentru diasporă provenind din R. Moldova?
– Întrebarea e legitimă, iar răspunsul meu va fi pe mai multe niveluri. Aș spune, în primul rând, că o parte semnificativă a diasporei, mai cu seamă occidentală, a R. Moldova are și cetățenia română. În acest sens, aceste persoane fac și obiectul legitim al grijii și responsabilității României. În al doilea rând, mulți membri ai diasporei moldovenești – vorbim de mii și mii de persoane! – fac apel și beneficiază de infrastructura noastră diplomatică și consulară. Și nu numai în calitatea lor de posesori ai pașaportului românesc, ci și ca cetățeni ai R. Moldova. Reamintesc aici că, în urma unei înțelegeri cu Chișinăul, România a oferit protecție consulară resortisanților moldoveni aflați în dificultate în zone din Orientul Mijlociu (Egipt și Siria). În al treilea rând, de foarte mulți ani deja, diaspora originară din R. Moldova folosește rețeaua internațională a Institutului Cultural Român. În timpul misiunii mele la Roma, am fost eu însumi martor al unor evenimente culturale desfășurate de organizații basarabene, fie la Academia din Romania, fie la Institutul nostru de la Veneția. De altfel, unele dintre aceste organizații nonguvernamentale ale diasporei basarabene au beneficiat, la cerere, de sprijinul statului român, prin Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
– Există anumite relații și pe linia Bisericii?
– Bineînțeles, și aș aminti în special faptul că structurile din Europa Occidentală ale Bisericii Ortodoxe Române numără din ce în ce mai multe parohii basarabene. Doar în Italia sunt peste 20 de asemenea parohii, conduse în cele mai multe cazuri de preoți din RM și frecventate din membri ai diasporei moldovenești. Din nou, am cunoscut personal multe din aceste comunități bisericești în calitate de ambasador la Vatican. Toate exemplele de mai sus explică interesul nostru pentru viitoarea instituție dedicată diasporei pe cale de a fi creată la Chișinău.
– Din răspunsul dumneavoastră se vede că România a acumulat deja destul de multă experiență în administrarea problemelor diasporei.
– Desigur. În plus, Ambasada României a încercat să pună la dispoziția interlocutorilor de la Chișinău experiența noastră administrativă referitoare la diasporă. În acest sens, în cursul acestui an, am organizat vizite ale președintelui ICR, pe atunci Horia-Roman Patapievici, și ale lui Eugen Tomac, fostul șef al Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, aceste instituții fiind unele dintre cele mai importante instrumente ale României de gestionare a problemelor diasporei. Sperăm că oferta noastră a fost utilă.
– Fiindcă l-ați pomenit în acest context pe Eugen Tomac, să înțelegem că, într-un fel, e și dumnealui un membru al diasporei…?
– Întrebarea dumneavoastră mă duce cu gândul la un alt element semnificativ. La ceremonia de inaugurare a Congresului am observat prezența în sală a unei mici delegații a celor care, originari din RM, au ales să se stabilească în România. După cum se știe, numărul lor e foarte mare, sunt foarte bine organizați și reprezentativi. Sigur, poate că în mod spontan ne-am gândit mai întâi la vedetele de televiziune născute aici – de la Anastasia Lazariuc la Natalia Barbu -, dar ele nu sunt singurele și nici, de departe, cele mai numeroase. Nu mi se pare lipsit de importanță faptul că foști oficiali importanți ai R. Moldova – premierii Mircea Druc și Ion Sturza, ministrul Mihai Popov, de exemplu – locuiesc la București. Din nou, nu e lipsit de semnificație nici faptul că, potrivit datelor noastre, în România muncesc câteva mii de cadre medicale din RM. Nu mai puțin relevanți sunt oamenii de afaceri de succes, de la Nicolae Avram și Constantin Robu, la Valeriu Todirașcu. Comunitatea basarabenilor din România e frumoasă, puternică, și formează o categorie aparte. Unul dintre membrii acestei comunități îmi mărturisea de curând că, în România, basarabenii nu formează o diasporă, fiindcă nu sunt în exil, ci acasă.
– Domnule ambasador, ați fost în sală când s-a produs incidentul care a marcat prima zi a Congresului, atunci când asistența a dezaprobat sonor luarea de cuvânt a reprezentantului diasporei moldovenești din Ucraina, Anatol Fetescu. Ce impresie v-a lăsat această scenă?
– Am fost inițial surprins și ușor derutat, fiindcă nu am realizat în primele momente ce se întâmplă. După scurta confuzie inițială, am înțeles că sala, aproape în unanimitate, dezaproba sonor tezele domnului Fetescu despre existența unei limbi și a unei culturi moldovenești distincte de limba și cultura română. Am avut, de asemenea, impresia că sala a dezaprobat și criticile pe care domnul Fetescu le-a adus guvernării actuale de la Chișinău pentru promovarea în RM a limbii, literaturii și istoriei unui alt stat, în speță România. Văd în reacția sălii o încurajare a colaborării dintre România și R. Moldova în chestiuni care privesc problematica diasporei.
(Interviu realizat de Silviu Tănase)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
