Organizată de către Liga culturală a românilor de pretutindeni, ai cărei reprezentanţi în RM sunt acad. Mihai Cimpoi şi ex-deputatul Vasile Grozav, la ea au participat elevi şi studenţi, profesori, scriitori, oameni de ştiinţă, admiratori ai creaţiei lui Adrian Păunescu. Despre poetul care, fiind născut la Copăceni, Sângerei, a ţinut foarte mult la Basarabia, au vorbit acad. Mihai Cimpoi şi Boris Găină; directorul Institutului de Lingvistică şi Filologie al AŞM, Vasile Bahnaru; eminescologul bucureştean Dumitru Copilu; scriitorul Mihai Morăraş; directoarea Liceului teoretic din Truşeni, Nelly Apostu; primarii Vladimir Midini de la Hârtop şi Gheorghe Vacarciuc de la Javgur, ambele din Cimişlia. Între altele, Boris Găină a subliniat faptul că, pe 31 august 2010, cu doar câteva luni înainte de a urca la ceruri, „poetul nemuritor la zidul morţii” a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, lucru pe care nu l-a făcut şi Academia Română… Iar, pentru a-i înveşnici versul, a fost organizat un recital literar-muzical pe versurile lui Păunescu. S-a cântat, s-a recitat şi s-au depănat amintiri, dintre cele nemuritoare făcând parte cenaclul său „Flacăra”, prin care Adrian Păunescu a influenţat mult Mişcarea de renaştere şi eliberare naţională din Basarabia, dar şi marea sa prietenei cu regretaţii Grigore Vieru şi Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, cu care, în vara lui 1992, au prezentat un concert în faţa celor care apărau independenţa şi integritatea teritorială a RM la Nistru.
