În acest sens, Uniunea Europeană și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare au decis să continue și în următorii doi ani proiectul Energie și Biomasă, derulat, într-o primă etapă, în perioada 2011-2014. În cea de-a doua etapă a proiectului, în valoare de 9,41 de milioane de euro, vor fi instalate, cu precădere, centrale termice moderne pe biomasă în localități din stânga Nistrului, din autonomia găgăuză, precum și din raionul Taraclia, locuit preponderent de etnici bulgari.
În prima fază, care s-a dovedit una de succes, peste 140 de instituții publice au renunțat la sursele tradiționale de energie, înlocuindu-le cu surse alternative – biomasa din deșeuri agricole.
Astfel, a doua etapă a proiectului a fost lansată marți, în satul Varnița, din apropierea orașului transnistrean Tighina, unde autoritățile locale au fost nevoite să recurgă la biocombustibil pentru a-și asigura independența energetică față de un furnizor de gaze din regiunea transnistreană, care făcea presiuni în zonă. La evenimentul desfășurat în incinta liceului din Varnița – una dintre primele instituții care și-a instalat centrală pe biomasă – au luat parte vicepremierul Stephane Christophe Bride, ministrul al Economiei, șeful delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, reprezentantul PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva și autorități locale.
E nevoie de muncă de convingere la Tiraspol
Managerul proiectului, Alexandru Ursul, a spus că, în următorii doi ani, responsabilii vor asigura energie alternativă mai întâi în localități din regiunea de sud, apoi se vor îndrepta spre nord și centru. De asemenea, Uniunea Europeană a decis să aloce bani pentru instalarea centralelor termice pe biomasă în 15 localități din stânga Nistrului, dar responsabilii de la Chișinău nu au ajuns încă la un acord cu autoritățile transnistrene cu privire la implementarea acestui proiect. Alexandru Ursul a afirmat că va iniția la vară „anumite activități de motivare în regiunea transnistreană”.
„Vreau să recunosc că, în ceea ce privește regiunea transnistreană, nu am o viziune clară cum vom lucra”, a admis el, făcând referire la situația „deosebită din punct de vedere administrativ și economic” din stânga Nistrului.
El a afirmat că, în următoarele luni, va informa autoritățile de la Tiraspol despre beneficiile acestui proiect și va încerca să stabilească mecanismul de implementare. „Până nu fixăm toate normele, nu putem merge în regiune. Sperăm să fim susținuți și în stânga Nistrului”, a spus Ursul.
Șeful delegației UE, Pirkka Tapiola, a subliniat, la rândul său, că pentru el regiunea transnistreană reprezintă „o prioritate personală”. El a pledat pentru stabilirea unor „interese și valori comune” pe ambele maluri ale Nistrului.
”UE face parte din formatul de negocieri `5+2` vizând soluționarea conflictului transnistrean, așa că vom identifica o modalitate de discuta cu autoritățile din stânga Nistrului, pentru a identifica o modalitate acceptabilă de cooperare”, a dat asigurări Tapiola.
El a mai afirmat că proiectul Energie și Biomasă este parte a unei abordări strategice prin care Uniunea Europeană urmărește să asigure Moldovei mai multă securitate energetică, diversitatea surselor și o energie mai curată. În context, el a amintit de construirea gazoductului Iași-Ungheni, menit să transporte în Republica Moldova gaze din România.
Stephane Christophe Bride a subliniat că pentru Republica Moldova, stat care importă aproape integral energia consumată, diversificarea surselor constituie o necesitate stringentă.
De ce la Varnița?
Viceprimarul din Anenii Noi, Anatolie Barbăroșie, a recunoscut că, inițial, primarii satelor s-au arătat neîncrezători față de eficiența biomasei, mai ales că raionul era sută la sută gazificat.
„Abia când, din cauza unor neînțelegeri mai mult politice decât economice, câteva primării din raion au rămas fără gaz pentru o anumită perioadă, autoritățile locale au început să caute soluții, iar proiectul Energie și Biomasă a devenit foarte interesant pentru noi”, a spus el.
Primele care și-au instalat centrale termice pe biomasă au fost instituțiile din satele alimentate cu gaz din stânga Nistrului. „Ne-am dorit să protejăm aceste primării de crize neprevăzute”, a explicat viceprimarul din Anenii Noi.
Directorul liceului din Varnița, Valentina Gorobîc, a relatat că decizia de a renunța definitiv la gaz în favoarea biocombustibilului nu a fost una ușoară, dar, în timp, s-au convins că alegerea a fost una corectă.
„Satul Varnița se mărginește cu orașul Tighina și în partea de sud și în partea de nord. Liceul era aprovizionat cu gaz furnizat prin conducta ce aparținea companiei Tiraspol Transgaz Transnistria și eram dependenți de autoritățile din stânga Nistrului. După instalarea centralei pe biomasă, nu ne mai facem griji că, în cazul unor tensiuni dintre Chișinău și Tiraspol, localitatea riscă să rămână fără gaz, iar școala fără încălzire. Astăzi putem fi siguri că elevii își vor continua orele în condiții termice normale”, a explicat ea.
Totuși, când vine vorba de costuri, biomasa nu se dovedește mai eficientă decât gazul. Gorogîc a afirmat că, la început, energia pe biomasă era mai ieftină, dar treptat prețurile s-au majorat.
„Acum cheltuielile sunt identice ca în cazul încălzirii cu gaz. În schimb, suntem independenți energetic”, a relatat directorul liceului.
În liceul din Varnița studiază 382 de elevi, dintre care 140 vin din orașul Tighina.
În perioada 2015-2017, inițiatorii își propun instalarea a 80 de centrale moderne pe biomasă. De asemenea, sunt planificate 21 de colectoare solare pentru şcoli, grădiniţe, centre comunitare. Ar urma să mai fie instalate 300 de cazane pe biomasă oferite la preţuri subvenţionate caselor private şi microîntreprinderilor.
