Căi de evacuare: Cum poate UE să ajute Republica Moldova să-și pună capăt dependenței de gazul rusesc

Dependența totală a Republicii Moldova de gazul rusesc o face un front cheie în războiul hibrid de la Moscova. UE ar trebui să ajute Moldova să-și diversifice aprovizionarea cu energie pentru a preveni destabilizarea ulterioară, opinează expertul Andrew Wilson de la Consiliul European pentru Relații Externe (European Council on Foreign Relations – ECFR efectuează cercetări și promovează dezbateri informate în întreaga Europă cu privire la dezvoltarea unei politici externe europene coerente și eficiente) într-un articol unde este descrisă în detaliu criza energetică cu care se confruntă Moldova din cauza jocului purtat de Gazprom și cum Uniunea Europeană poate ajuta țara noastră în această situație.

Astfel, potrivit sursei citate, pe măsură ce Rusia își continuă războiul împotriva Ucrainei, este activă pe mai multe fronturi pentru a-și consolida poziția. Unul dintre acestea este războiul energetic pe care îl desfășoară împotriva statului candidat la UE, Moldova, care este deosebit de vulnerabilă la acest tip de atac. Nu numai că țara este complet dependentă de gazul rusesc, dar Kremlinul este dornic să submineze guvernul pro-european al președintei Maia Sandu în orice mod poate – și să pedepsească Moldova pentru că a sprijinit Ucraina în război.

Rusia a redus livrările de gaze către Moldova cu 30% la 1 octombrie, iar Kremlinul ar putea în continuare să-și întrerupă conductele către țară. Deci, guvernul Republicii Moldova se confruntă cu trei mari probleme pe măsură ce se apropie iarna. Primul este supraviețuirea presiunii politice a Kremlinului dincolo de energie. Al doilea este găsirea unor surse alternative de gaz. Iar provocarea finală este să le găsească la prețuri accesibile.

Expertul Andrew Wilson mai scrie că Guvernul lui Sandu s-a confruntat cu constrângere din partea Rusiei încă de la preluarea mandatului în august anul trecut. În octombrie 2021, Gazprom – care furnizează tot gazul Moldovei prin conducte din est – a majorat prețurile la gaze și a redus furnizarea Moldovei, ceea ce a determinat guvernul să declare stare de urgență. Moldova abia și-a revenit din acea criză când Rusia și-a lansat invazia totală a Ucrainei pe 24 februarie. Presiunea politică s-a acumulat apoi în timpul verii, partidul politic susținut de Moscova al oligarhului fugar Ilan Șor conducând în mare parte proteste. Înalți oficiali ai partidului Șor au vizitat Moscova în septembrie în căutarea sprijinului politic și mediatic. Curând după aceea, demonstrațiile au evoluat într-o tabără permanentă în afara administrației prezidențiale.

Expertul mai punctează că presiunea economică a crescut în același timp. Anul trecut, Gazprom a oferit Moldovei un preț inițial de 450 USD per mia de metri cubi de gaz, în funcție de prețurile de pe piața spot atât pentru gaze cât și pentru petrol. Creșterile dramatice ale acestor prețuri, în special la gaz, le-au făcut să crească la 1.883 USD până în septembrie a acestui an. Acestea au scăzut la 1.028 de dolari până la 1 octombrie, dar tarifele la energie pentru uz casnic au crescut totuși de șase ori într-un an, cea mai recentă creștere a intervenit la începutul lunii – exact când Rusia a anunțat reducerea aprovizionării.

Aceste prețuri în creștere ale energiei au contribuit la o inflație de 34%, care a fost exacerbată de lipsa generală de aprovizionare. (Fără comerț normal cu Ucraina, există doar cinci puncte principale de trecere cu România.) Rezultatul a fost sărăcia energetică larg răspândită în cea mai săracă țară din Europa. Pentru a reduce costul vieții, guvernul a creat pachete de ajutor pe termen scurt care costă 5 miliarde de lei (sau 250 de milioane de euro) – o sumă uriașă pentru Moldova.

Dacă Rusia merge mai departe și întrerupe complet aprovizionarea Moldovei, acest lucru va întrerupe și aprovizionarea Transnistriei – deoarece toate conductele Gazprom traversează teritoriul său. În prezent, Transnistria își primește gratuit gazul din Rusia (sau, mai bine zis, datoria este încărcată la Chișinău). O întrerupere ar plasa Moldova în situația de a cumpăra gaz pentru întreaga țară. Și Sandu a spus că Chișinăul s-ar aștepta ca Transnistria să-și plătească partea. Acest lucru ar amenința echilibrul neliniștit provocat de eșecurile Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei și izolarea comercială a Transnistriei, din care a ieșit un armistițiu informal între Chișinău și Transnistria. După cum a spus Iulian Groza, fostul viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, într-un interviu cu acest autor: „ei ne dau energie electrică și noi le dăm licențe pentru exportul de oțel” în UE.

O întrerupere a acestui aranjament ar perturba grav aprovizionarea cu energie electrică a Moldovei. Țara produce doar 25-30% din necesarul propriu de energie electrică. 70% din restul provine din Transnistria (produs, desigur, cu gaz rusesc). Restul de 30% provin din Ucraina. Moldova a cumpărat un procent mai mare de energie electrică din Ucraina în trecut, dar ocupația rusă a centralei nucleare Zaporojie amenință un sfert din livrările Ucrainei. Un proiect susținut de Banca Mondială de construire a unei linii electrice de înaltă tensiune din Moldova către România este la trei ani de la finalizare.

Opțiunile Moldovei pentru aprovizionarea alternativă cu gaze sunt mai promițătoare. Dar țara se confruntă cu o concurență acerbă pentru multe dintre acestea, deoarece întreaga Europă încearcă să se diversifice departe de gazul rusesc și să construiască stocare pentru iarnă. Aceasta contribuie la problema finală și cea mai mare pentru Moldova: accesibilitatea. Orice achiziție de gaze pe piața deschisă ar fi la un preț mult mai mare decât a fost obișnuit Moldova.

Căi de ieșire din criza energetică a Moldovei

Alte conducte:

Alte trei conducte intră în Moldova care ar putea rupe stăpânirea Gazprom asupra aprovizionării cu gaze ale țării. În 2021, guvernul a experimentat cu succes utilizarea celui mai mare dintre acestea, la Oleskiivka, în nord, pentru a importa 1 milion de metri cubi de gaz din Polonia. Această rută de mare capacitate ar putea acoperi toate nevoile Moldovei. De asemenea, țara ar putea achiziționa gaze mai ieftine printr-o nouă conductă care merge de la Iași în România la Ungheni și apoi la Chișinău – care a fost finalizată oficial în octombrie 2021. Aceasta are potențialul de a satisface încă 30% din nevoile Moldovei, deși în principal în Zona metropolitană Chișinău.

A treia opțiune este conducta Balcanică din sud. Acesta este posibil cel mai interesant. Gazele din Turcia și Azerbaidjan ajung acum în Europa prin Coridorul sudic al gazelor și legătura de interconexiune Grecia-Bulgaria. Și Conducta Trans-Balcanică ar putea transporta acest gaz mai spre nord. Chișinăul se află în prezent în negocieri cu Azerbaidjan pentru a-și asigura aprovizionarea suplimentară.

Suport din partea României

Aliatul Moldovei, România se conturează ca un hub energetic pentru estul și sudul Europei. Crește producția de gaze offshore în Marea Neagră prin proiecte precum proiectul său de foraj Neptun Deep și a introdus un regim de taxe pe energie mai favorabil în vara anului 2022. Neptun Deep ar trebui să devină complet operațional în 2026. România ar putea exploata și zăcămintele de gaze naturale în muntii Carpati. La începutul acestui an, Moldova a aranjat rezerve de gaz în valoare de două săptămâni pentru a intra în depozitul românesc. Există chiar și posibilitatea participării Republicii Moldova la achiziționarea de către România a reactoarelor nucleare modulare mici din Statele Unite. SUA ar putea contribui, de asemenea, la aprovizionarea cu gaz natural lichefiat.

Integrarea pieței energetice din UE și sprijin financiar

Potrivit parlamentarului moldovenesc, Dumitru Alaiba, dacă guvernul poate trece peste iarnă, anul viitor va „înlătura toate obstacolele legale în calea degrupării” sectorului gazelor naturale. Moldovagaz, care este deținută în proporție de 50% de Gazprom și 13,4% de Transnistria (lăsând guvernul Republicii Moldova cu 35,3%), este pe cale să devină mai transparentă și mai deschisă la reglementare. Acest lucru ar putea combate numeroasele practici ilegale ale companiei și ar putea îngreuna pentru Gazprom să rămână. Alaiba chiar a susținut cu încredere că „anul viitor va fi rămas bun de la Gazprom”.

Diversificarea aprovizionării cu energie a Moldovei se va accelera. Dar țara are nevoie de bani grei, pentru a compensa deficitul de aprovizionare fără a adăuga la povara socială deja uriașă – și fără ca Rusia și oligarhii din vechiul regim să creeze și să exploateze tulburări sociale. În schimb, o Moldova instabilă ar dezechilibra Ucraina, deoarece Rusia încearcă să creeze noi fronturi pentru a ușura presiunea contraofensivei Kievului în est.

Expertul Andrew Wilson concluzionează că criza energetică din Moldova are două dimensiuni: cea internațională – dependența de gazul rusesc și de electricitatea transnistreană, care este mai mult sau mai puțin aceeași problemă – și cea internă – consecințele sociale și potențialul efect destabilizator. Moldova nu este doar o victimă colaterală a războiului din Ucraina; Pârghia energetică a Rusiei face în mod clar parte din războiul său hibrid împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare acțiuni atât pe termen scurt, cum ar fi asistență financiară pentru a ajuta Moldova să achiziționeze gaze pe piețele internaționale, dacă este necesar; și pe termen lung, cum ar fi accelerarea interconectarii cu rețelele energetice ale UE și sprijinirea energiilor regenerabile și creșterea eficienței energetice în Moldova. Ar trebui să abordeze ambele termene – altfel Moldova va continua să cheltuiască resurse pentru soluții pe termen scurt, fără să investească în cele pe termen lung, care i-ar putea crește independența energetică și reziliența.