Un leton s-a căsătorit cu o moldoveancă și a decis să investească bani în producerea caiselor, piersicelor, prunelor și a strugurilor în raionul Anenii Noi. Acesta deține nu mai puțin de 100 de hectare de viță-de-vie, circa 60 ha de pruni, 24 ha de caiși și 12 de piersici. În unii ani, agricultorul reușește să-și acopere toate cheltuielile și să obțină un venit suplimentar, deseori, însă, încasările sunt mai mici decât investițiile, iar aceasta pentru că producția fie că este afectată de grindină, fie că este nimicită de secetă. O situație dificilă este și în acest an. La sfârșitul lunii mai, grindina a distrus peste jumătate din producția de caise și piersice. Și întrucât plantațiile agricole nu erau asigurate, agricultorul are pierderi enorme.

 
În timp ce proprietarul trăiește peste hotarele țării, acesta a angajat mai multe persoane, care, în lipsa lui, administrează activitatea întreprinderii agricole. Unul dintre responsabili este Haralampii Smochină, agronomul-șef care trăiește în satul Puhăceni, Anenii Noi. Specialistul povestește că de obicei recolta de caise aducea un venit bun, dar în acest an grindina a afectat producția, iar caisele care au mai rămas în pomi vor fi vândute la un preț foarte mic.

Pe lângă cele 12 hectare de caiși care au fost sădiți acum 8-9 ani, recent agricultorul a mai sădit altele 12.

De ce livezile n-au fost asigurate?

Specialiștii în agricultură spun că o metodă sigură de a proteja producția de grindină este ca terenurile agricole să fie asigurate, însă, conform datelor, peste 80 la sută din culturile din țară rămân neasigurate. O modalitate de protecție ar fi rachetele antigrindină, dar, potrivit reprezentanților de la Serviciul Special pentru Influențe Active în regiunea raionului Anenii Noi, acestea nu pot fi lansate, pentru că zona coincide cu un traseu aerian și rachetele pot pune în pericol zborurile.

Haralampii Smochină povestește că livezile de care îngrijește au fost deja asigurate anii trecuți, însă chiar dacă suportau pierderi, companiile de asigurare încercau să demonstreze că de vină ar fi de fapt agricultorii și nu se grăbeau să întoarcă despăgubirile. „Anul acesta, din cauza grindinei, am pierdut toată producția de piersice și 70 la sută din cea de caise. Fructele puține care au mai rămas sunt bătute de grindină, noi însă vom încerca să le comercializăm la întreprinderi speciale de producere a gemului de caise”, a subliniat Smochină.

„Locuri de muncă sunt, dar nu sunt oameni”

În ceea ce privește recolta de caise și comercializarea acesteia, agronomul-șef spune că anul acesta este foarte puțină roadă. De vină ar fi înghețurile de primăvară, dar și grindina. „În anul 2013 am cules circa 80 de tone de caise, iar în acest an preconizam să fie măcar 50. Grindina, însă, a făcut ca în pomi să rămână aproximativ 10 tone de caise”, a mai adăugat Haralampii Smochină.

Datorită acestor livezi, mulți oameni din zonă își pot găsi un loc de muncă. Potrivit lui Smochină, chiar dacă ajung să facă câte 300-400 de lei pe zi, oamenii oricum nu prea vor să lucreze și sunt nevoiți să-i aducă din satele din împrejurimi. „Uneori avem nevoie chiar și de 50 de oameni, dar ne este greu să-i găsim. Mulți mai bine stau toată ziua acasă, decât să vină la cules caise. Fiecare dintre ei primește bani în funcție de volumul muncii, de aceea cred că toți ar trebui să fie motivați să lucreze”, menționează agricultorul.

Vând fructele la intermediari, pentru că nu au alternativă

Administratorii livezilor din Anenii Noi spun că, după ce strâng producția în cantități mai mari, o parte din fructe ajung în piețele din Chișinău. „Producătorii primari sunt nevoiți să-și vândă marfa la intermediari. Atunci când ai multă producție, ești bucuros să câștigi măcar ceva bani și ajungem să o vindem la prețuri foarte mici. Ulterior, intermediarii vând rodul muncii noastre la un preț dublu sau chiar triplu, dar noi nu avem alte opțiuni, pentru că Ministerul Agriculturii nu ne susține”, a declarat indignat agronomul-șef Haralampii Smochină.

Reprezentanți de la Ministerul Agriculturii spun că livezile de caiși sunt foarte pretențioase, de aceea în unii ani acestea aduc o roadă bogată, iar în alții pot să nu rodească deloc. Prin urmare, specialiștii se arată convinși că în acest domeniu investesc doar oamenii curajoși.

Anul trecut un kilogram de caise se vindea la piețele angro cu 2-6 lei. Prețul varia în funcție de perioada comercializării și calitatea fructului. În acest an, agricultorii din Anenii Noi speră să-și poată vinde caisele bătute de grindină măcar cu 1,5 lei per kg.

Rastru: Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, în Republica Moldova livezile de caiși se întind pe o suprafață de 3.1 mii de hectare. Dintre acestea, rodesc circa 2 mii de ha, iar celelalte sunt plantații noi. Din totalul speciilor cu sâmbure, caisele constituie circa 11 la sută, în comparație cu 7 la sută în anul 2003.