Actualitate

Când SUA şi UE sancţionează Rusia, Asia profită

Ţara condusă de Vladimir Putin pare dispusă să privească către Orient, lăsând în spate Occidentul. Procesul s-ar putea accelera dacă în urma vizitei în China a preşedintelui rus, vizită ce va avea loc în luna mai, se va semna un acord pentru distribuţia gazelor. Astfel, ţara orientală se va transforma într-o piaţă atât de importantă încât celelalte devin mai puţin însemnate.

Europa este astăzi principalul client al Gazprom, principalul extractor de gaze din lume, China plătind, în principiu, un preţ mai mic, preţ pe care Beijing-ul l-ar putea diminua, profitând de tensiunile dintre Moscova şi statele europene.

Anul trecut, China a detronat Germania de pe poziţia de principal client al petrolului rusesc. Dacă sancţiunile Occidentului vor izola Rusia, atunci ţara lui Putin va extinde cooperarea cu Beijing-ul şi în alte domenii. De exemplu, China ar putea deveni mai interesată să investească în infrastructura şi sistemul energetic din Rusia. Iar Moscova ar putea să-i vândă mai multe avioane de luptă.

Volumul comercial dintre China şi Rusia a crescut cu 8,2% în 2013, la 8,1 miliarde de dolari. Dar Rusia reprezintă pentru China a şaptea ţară în ceea ce priveşte exporturile şi nu se numără nici măcar în primele zece atunci când vine vorba despre importuri. UE este principalul partener de afaceri al Rusiei, schimburile comerciale reprezentând 50% din balanţa economică.

Japonia este o altă ţară unde Rusia şi-ar putea face mai bine simţită prezenţa. Dar, Arhipelagul nipon are anumite probleme. Japonia, una dintre pricipalele economii ale lumii, membră în cele mai importante organizaţii şi grupuri internaţionale, s-ar putea vedea obligată să aplice sancţiuni Rusiei.

În următorii douăzeci de ani, Moscova speră să poată dubla cantitatea de gaz şi petrol furnizată Asiei, iar Japonia face parte din acest plan.

Şi India este o piaţă unde Rusia ar putea creşte. De altfel, New Delhi a primit mulţumirile lui Puţin pentru ”moderaţie şi obiectivitate” în modul de abordare a conflictului din Crimeea.

sursa: romanialibera.ro/MONA SCĂRIŞOREANU

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *