„Frauda alimentară trebuie să fie un motiv de îngrijorare atât pentru producători cât şi pentru guvern si consumatori. Persoanele care fac astfel de fraude nu fac rău doar pieţei, ci şi consumatorului, deoarece, acesta va căpăta un gust greşit al alimentelor”, a precizat Milan Dopuda.
Analistul menţionează că cele mai frecvente cazuri de fraudă alimentară se regăsesc în:
-uleiul de măsline care este un produs foarte uşor de alterat prin adăugarea unui alt tip de ulei şi aditivi alimentari;
-lapte – formula laptelui care conţine melamină sau contaminanţi, peştii sau fructele de mare unde cea mai mare parte a încălcării implică identificarea greşită a speciilor;
-mere şi sucul de portocale intră în categoria produselor uşor de fraudat. În acest caz s-a constatat că sucurile de fructe alterate pot conţine ingrediente artificiale, cum ar fi sulfatul de potasiu, glutamatul monosodic sau zahărul de porumb, iar o altă modalitate de a modifica calitatea sucurilor este aceea că sucurile 100% naturale pot fi amestecate cu umpluturi ieftine pentru a reduce preţurile;
-mierea reprezintă un aliment extrem de uşor de alterat prin amestec cu sirop de porumb, sirop de zahăr, sirop de glucoză şi alte ingrediente care nu conţin miere;
-vinuri – diferite amestecuri de struguri sau alte substanţe chimice pot fi adăugate vinului de calitate inferioară pentru a-i oferi aspectul unui produs de calitate superioară;
-carnea, poate conţine adaos de apă sau de colorat pentru a face ca un produs inferior să pară a fi un produs de calitate superioară;
