Ieri, în dimineaţa celei de-a doua zi de simpozion, a fost inaugurată expoziţia de cărţi vechi, tipărite până la 1700 în Moldova, dar şi expoziţia de carte din biblioteca lui Alexandru Sturza. S-a menţionat că, pentru salvgardarea patrimoniului cultural, accesul la aceste colecţii de o valoare semnificativă este limitat. Totuşi, unele dintre cărţi pot fi găsite în cadrul secţiei de carte veche şi rară.
Atunci când ne referim la astfel de tipărituri, vorbim de diferite cărţi care se găsesc, de cele mai multe ori, într-un singur exemplar. Colecţia constă nu doar din cărţi vechi, care au rezistat în timp prin diferite metode şi mijloace de păstrare, dar şi din cărţi noi, extrem de rare, care costă foarte scump, datorită materialului din care sunt confecţionate şi a informaţiei valoroase pe care o conţin.
În cadrul simpozionului, dr. Ştefan Lupan, cercetător ştiinţific ASEM, a vorbit, prezentând colecţia „Carte veche şi rară” a BNRM, despre cărţile tipărite până la 1700. Entuziasmul cu care dumnealui a vorbit despre acest tezaur fără de preţ ne demonstrează încă o dată că el se cere nu numai păstrat, dar şi valorificat. De la dumnealui aflăm că cea mai veche carte care se păstrează în fondurile BNRM datează din anul 1551.
Una din metodele moderne de „prelungire a vieţii fizice a originalelor” a fost prezentată de către Elena Pintilei, director adjunct BNRM. Ea a vorbit despre Biblioteca Naţională Digitală „Moldavica”, lansată pe 4 mai, anul curent. Digitalizarea patrimoniului imprimat permite accesul liber la cărţile vechi şi rare, printre care se găsesc foarte multe lucrări religioase şi istorice, a căror lecturare este complicată şi cere atât cunoaştere, cât şi iscusinţă în descifrarea textelor.
În încheiere, Alexe Rău, director general BRNM, le-a mulţumit persoanelor implicate în organizarea simpozionului, menţionând că toate cele prezentate există datorită programului naţional „Memoria Moldovei”, program care are scopul de a păstra identitatea culturală a neamului.
Dumitriţa Chicu,
stagiară la TIMPUL
