Economiile în lei au cunoscut o creştere de aproape 1%, fiind mai mari cu 656 milioane de lei, în timp ce depozitele la termen în valută au scăzut cu peste 1,12 miliarde de lei
Potrivit statisticii BNR referitoare la structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor, în luna ianuarie anul curent valoarea totală a depozitelor la termen şi a celor rambursabile după notificare au ajuns la un nivel de 108 miliarde de lei.
O treime din totalul depozitelor deţinute de populaţie este reprezentantă de economiile făcute de bucureşteni şi ilfoveni. Valoarea totală a depozitelor persoanelor din Bucureşti şi Ilfov se cifra în prima lună a acestui an la 35,73 miliarde de lei, cu 210 milioane de lei mai mici decât în ultima lună a anului 2016.
Podiumul este întregit de clujeni şi constănţeni, cu 5,3% din totalul depozitelor, respectiv 4%. La polul opus se află Giurgiu, Călăraşi şi Mehedinţi. Giurgiuvenii aveau depozite în valoare totală de doar 399,8 milioane de lei, adică 0,03% din totalul economiilor din România.
Cine preferă să economisească în moneda naţională
Din valoarea totală a depozitelor (108 miliarde de lei), 62,5% reprezintă economiile constituite în moneda naţională, iar 37,5% cele în valută.
12 judeţe se află sub media naţională dacă ne referim la cât reprezintă economiile în lei din valoarea totală a depozitelor.
Cea mai puţină încredere în moneda naţională, conform datelor BNR analizate de Capital, o au timişorenii şi bucureştenii, care preferă să-şi ţină economiile atât în lei, cât şi în valută.
În urmă cu un an, economiile în valută ale timişorenilor erau mai mari decât cele în lei, conform datelor BNR. În ultimele 12 luni, populaţia din judeţul Timiş a început să capete mai mare încredere în moneda naţională, însă timişorenii încă se află pe ultimul loc în clasament.
Cea mai mare încredere în moneda naţională atunci când vine vorba de moneda în care îşi păstrează economiile o are populaţia din judeţul Harghita. Conform recesământului efectuat la nivel naţional în urmă cu câţiva ani, 85,2% din populaţia judeţul Harghita era de etnie maghiară.
Potrivit statisticii BNR referitoare la structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor, analizate de Capital, cei din judeţul Harghita au cea mai mare încredere în moneda naţională, aproape 81% din valoarea depozitelor fiind păstrate în lei. Dintr-un total de 1,11 miliarde de lei, valoarea depozitelor în lei se ridica în luna ianuarie la 905,7 milioane de lei, economiile în valută fiind de doar 212,7 milioane de lei.
Pe următoarele locuri în clasament se află gorjenii şi ialomiţenii, unde preferinţa pentru economiile în lei faţă de cele în valută se află la un nivel apropiat faţă de cel înregistrat în judeţul Harghita. Adică patru cincimi din valoarea depozitelor sunt păstrate în moneda naţională.
În urmă cu un an, clasamentul era condus de ialomiţeni şi gorjeni, cu 80,66% faţă de 80,3% cât este în prezent raportul depozitelor în lei din valoarea totală a depozitelor constituite de ialomiţeni. În cazul judeţului Gorj, raportul s-a îmbunătăţit, de la 80,27% la 80,34%.
Judeţele cu cel mai mare ritm de creştere al depozitelor în moneda naţională
În ultimele 12 luni, judeţele în care au crescut cel mai mult depozitele în moneda naţională sunt Timiş (6,1%), Cluj (5,07%) şi Covasna cu 5,06%.
În judeţil Timiş, economiile în lei au crescut de la 1,82 miliarde de lei la 1,93, iar în Cluj cu o sumă de 176 milioane de lei, de la 3,48 miliarde de lei la 3,66 miliarde de lei.
În judeţul Cosvana, în care populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea cu 73,7%, conform datelor comunicate de INS la recesământul din 2010, valoarea depozitelor în lei a crescut de la 486 milioane de lei la 510 milioane de lei.
sursa: capital.ro
