CE Oltenia are întârzieri la planul de restructurare, deci vrea o renegociere cu Comisia Europeană

Complexul Energetic Oltenia doreşte o renegociere cu Comisia Europeană a planului de restructurare, a afirmat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la un eveniment organizat la Sinaia.

  În schimb, a subliniat Chiriţoiu, în ceea ce priveşte Valea Jiului, CE vrea ca autorităţile române să respecte deciziile pe care le-a luat. “Se scoate puţin cărbune din Valea Jiului, atât de puţin că Paroşeniul nu poate să lucreze non-stop (…). Mai exact, cu ce se scoate din Valea Jiului acum nu se acoperă funcţionarea lui Paroşeni. Deci, nu e nicio cantitate mare de energie, nu e nici vreo distorsiune a pieţei sau ceva. Bun, Comisia vrea să respectăm deciziile luate, sunt convins că le vom respecta, dar, iarăşi, nu-l văd ca pe o mare urgenţă. Sunt mai preocupat de planul de restructurare de la Oltenia. Oltenia e mult mai importantă pentru sistemul energetic decât este Paroşeni – Valea Jiului. Înţeleg că se doreşte o renegociere… Avem şi problema că s-au retras chinezii. Comisia Europeană a investigat firme chinezeşti care voiau să participe la investiţiile în fotovoltaic la Oltenia. Oltenia oricum avea întârzieri la planul de restructurare, deci vor să fie renegociat cu Comisia Europeană. Ca impact economic, mi se pare mai important ce e la SNLO”, a precizat şeful autorităţii de concurenţă, citează Agerpres.

El a dat asigurări că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) “merge bine pe zona de ajutor de stat” şi nu sunt întârzieri la acest capitol. “Ştiţi că muncim mult pe ajutor de stat. Lucrurile arată mai bine decât de obicei, adică PNRR merge bine pe zona de ajutor de stat, nu sunt întârzieri. Noi ce trebuie să facem acolo? Să ne asigurăm că proiectele din PNRR respectă regulile de ajutor de stat. Asta, dacă vreţi o precondiţie, ca să se poată face diferitele investiţii, alocări de fonduri ş.a.m.d. Deci, partea noastră merge bine, n-avem întârzieri pe zona asta de ajutor de stat. Începem şi lucrăm pe noile fonduri de coeziune, deci pe noul buget, şi aici lucrurile până acum sunt în grafic. Cazuri importante la Bruxelles: CFR Marfă, pe care nu-l văd atât de urgent, pentru că, repet, comparativ cu TAROM, unde ne era frică că dacă nu vine ajutorul rămânem fără TAROM, aici CFR Marfă merge, e pe profit operaţional, e ok. E un subiect important, trebuie să-l rezolvăm, că nu ne lasă Comisia Europeană să nu implementăm decizia lor, dar nu e ceva cu care noi să ne grăbim foarte tare, nu e ceva ce vrem noi atât de mult să facem, deşi e un moment bun şi ar fi bine să rezolvăm problema, că cine ştie cum mai evoluează lucrurile în viitor. Deci, aş vrea să rezolvăm şi dosarul CFR Marfă, dar nu-l văd, repet, atât de grav cum era TAROM unde mă temeam că n-o să mai avem ce salva la un moment dat, dacă nu obţinem decizia Comisiei. Cu CFR Marfă nu suntem în aceeaşi situaţie de de risc”, a susţinut Chiriţoiu.
CE Oltenia vrea o renegociere cu Comisia Europeană   Potrivit acestuia, în perioada următoare, Consiliul Concurenţei va lucra mult pe nuclear, pentru că începe notificarea ajutorului de stat pentru construcţia Reactoarelor 3 şi 4. De asemenea, se discută retehnologizarea la Unitatea 1. “Astea sunt în momentul de faţă în pregătire. Nu ştiu ce se întâmplă cu micile reactoare, SMR-urile. Alea sunt prioritatea a doua. Prioritate 1 acum sunt construcţia Reactoarelor 3 şi 4 şi reparaţiile la 1, cu acelaşi consorţiu. Mergem pe tehnologia CANDU, împreună cu partenerul american”, a afirmat preşedintele Consiliului. Bogdan Chiriţoiu a făcut referire şi la tendinţele din domeniul concurenţei. “Două lucruri: avem din ce în ce mai mare preocuparea asta de a proteja firmele mici faţă de firmele mari şi nu o mai facem numai prin Legea concurenţei. Ce aveam noi până acum, instrumentul numit abuz de poziţie dominantă, acum avem şi la nivel european şi la nivel naţional o serie de alte instrumente. Pe zona de alimentaţie avem acea directivă privind practici comerciale neloiale pe fluxul alimentar (Unfair trade practices, transpusă prin Legea 81/2022 – n. r.). Pe plan naţional am introdus o prevedere numită exploatarea poziţiei superioare de negociere, care priveşte tot raportul ăsta de firme mai mari şi mai mici. Am deschis acum o primă investigaţie pe aceasta, folosind aceste atribuţii pe care le avem, repet, exploatarea poziţiei superioare de negociere. De îndată ce facem inspecţiile, în două săptămâni, cred, o să vă anunţăm despre ce e vorba. Deci, e o preocupare şi europeană şi naţională şi am primit şi primim noi instrumente şi începem să folosim aceste noi instrumente legale”, a detaliat acesta. În plus, pe zona de digital au apărut două acte europene – Digital Service Act şi Digital Markets Act. “Avem partea de digital şi aici (…) au apărut două acte europene. Unul e Digital Service Act, care se uită mai mult la conţinut, iar din România ANCOM este cel care gestionează subiectul, împreună cu multe alte instituţii, printre care şi noi. Avem un comitet al mai multor instituţii, momentan este coordonat de ANCOM. Celălalt act european se numeşte Digital Markets Act. Acesta vizează accesul la piaţă, comportamentul marilor platforme. Acolo, noi suntem reprezentantul României în relaţia cu Comisia Europeană pe subiectul acesta, al Digital Markets Act. Dacă aţi urmărit, iarăşi, activitatea Comisiei, ştiţi că o serie de mari firme au fost desemnate drept ‘gate keepers’ şi, ca atare, firmele desemnate drept ‘gate keepers’ au anumite obligaţii suplimentare privind ne-favorizarea conţinutului propriu faţă de terţi, de firme mai mici, care au nevoie de acces la platformele lor ca să-şi desfăşoare activitatea. Deci, Comisia în primul rând gestionează subiectul acesta cu sprijinul statelor membre şi din România suntem noi. Cam astea-s preocupările: întărirea pârghiilor privind protecţia firmelor mici şi noi instrumente pe zona de digital şi intrăm în reglementare, adică nu mai suntem numai concurenţa, care e ceva ce vine după. La concurenţă întâi greşeşti şi apoi vine sancţiunea, după ce ai greşit, deci suntem un ex-post. Începem să devenim şi ex-ante pe unele domenii – pe digital. Uniunea se mută mult într-o reglementare ex-ante. La acest Digital Service Act ăsta e scopul: să lupte împotriva conţinutului greşit, să spunem inacceptabil, de pe internet”, a transmis Chiriţoiu.   Consiliul Concurenţei şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au organizat la Sinaia seminarul “Concurenţa în domeniul farmaceutic”.