Curtea Constituţională este compusă din 6 judecători, doi numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru un mandat de 6 ani. La 23 februarie 2013, a expirat mandatul a 4 judecători ai Curţii Constituţionale. Până la 23 februarie 2013, Parlamentul şi CSM urmau să numească câte doi judecători.

La 12 februarie 2012, în bază de concurs, dl. Igor Dolea și dl. Tudor Panțîru au fost aleși judecători la Curtea Constituțională din partea CSM. La 22 februarie aceștia au depus jurământul. Până la concurs, numele acestora, precum și a altor candidați care au participat la concurs, a fost făcută publică de către CSM, iar CV-urile lor au fost plasate pe pagina web a CSM.

La 22 ianuarie 2013 și 07 februarie 2013, mai multe ONG-uri au făcut două apeluri publice în care au criticat neanunțarea de către Parlament a concursului pentru selectarea judecătorilor Curţii Constituționale. Aceasta crea impresia că selectarea va avea loc în funcţie de preferinţe politice, fapt care este inadmisibil într-o societate democratică. Ele au solicitat Parlamentului să anunţe de urgenţă concurs public în vederea selectării judecătorilor Curţii Constituţionale, publicarea pe pagina sa web a CV-urilor tuturor candidaţilor şi audierea candidaţilor înscrişi la concurs cu participarea publicului. Spre regret, Parlamentul nu a reacţionat nici la primul și nici la al doilea apel al ONG-urilor. Din declaraţiile publice recente ale unor deputaţi a devenit clar că, până la moment, Parlamentul nu a făcut nimic pentru selectarea celor doi judecători ai Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională este în drept să adopte acte numai după ce au fost numiţi judecători din partea tuturor celor trei autorităţi care numesc judecătorii. Din cauza că Parlamentul nu a numit niciun judecător, Curtea Constituţională nu poate adopta vreo hotărâre, iar activitatea acesteia este blocată deși Curtea Constituţională are la moment pe rol dosare deosebit de importante pentru întreaga societate și reforma justiției. Mai mult, aceasta reprezintă o subminare a autorității Curții Constituționale și a statului de drept.

Criza politică actuală din Republica Moldova nu poate servi drept scuză pentru omisiunea Parlamentului de a numi judecătorii Curţii Constituţionale. La moment, Parlamentul poate numi judecătorii Curţii Constituţionale, iar selectarea ultimilor urmează a fi făcută în bază de merit şi nu în baza preferinţelor politice. Fără numirea cel puţin a unui judecător de către Parlament, Curtea Constituţională nu poate activa. Astfel, în cazul apariţiei circumstanţelor pentru dizolvarea Parlamentului, Curtea Constituţională nu poate constata acest fapt. Mai mult, Parlamentul trebuia să numească judecătorii Curţii Constituţionale cu câteva săptămâni înainte de 5 martie 2013, când a fost exprimat votul de neîncredere Guvernului.

Din aceste considerente, cerem Parlamentului Republicii Moldova:

a) anunţarea de urgenţă a concursului public în vederea selectării judecătorilor Curţii Constituţionale şi publicarea pe pagina sa web a CV-urilor tuturor candidaţilor;

b) înştiinţarea din timp a publicului despre data şi locul şedinţelor Parlamentului sau a comisiei de profil care va fi responsabilă de examinarea CV-ului și selectarea candidaţilor la funcţia de judecător la Curtea Constituţională şi asigurarea accesului publicului la aceste şedinţe;

c) audierea candidaţilor înscrişi în concurs cu privire la viziunea lor asupra rolului Curţii Constituţionale şi asigurarea de către aceasta a respectării drepturilor fundamentale ale omului;

d) indicarea în deciziile adoptate a motivelor detaliate care au justificat alegerea judecători selectați de Parlament sau comisia de profil;

e) să modifice legislaţia astfel încât următoarele numiri a judecătorilor la Curtea Constituţionale să fie organizate obligatoriu în baza concursurilor publice.

Organizaţiile semnatare cheamă mijloacele mass-media să urmărească îndeaproape procesul de selectare și numire a judecătorilor Curţii Constituţionale de către Parlament.

* * *

Organizaţiile şi persoane semnatare: Ambasada Drepturilor Omului, Amnesty International-Moldova, Asociaţia „Gender-Centru”, Asociația „Promo-LEX”, Asociaţia Internaţională Ecologică a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Disabilități,  Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului (CIDO), Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info”, Centrul de Resurse „Tineri și Liberi”, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Centrul Internațional „La Strada”, Centrul Național al Romilor (CNR), Centrul Național pentru Transparență și Drepturile Omului, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova, Fundația Est-Europeană, Institutul de Politici Publice (IPP), Victor Munteanu, director, Programul de Drept, Fundația Soros Moldova, Transparency International-Moldova.

Victor PUŞCAŞ în exclusivitate pentru ziarul TIMPUL:

REFLECŢII ASUPRA FUNCŢIONALITĂŢII CURŢII CONSTITUŢIONALE

La timpul respectiv societatea a fost informată despre expirarea mandatului, la 23 februarie 2013, a 4 din cei şase judecători ai Curţii Constituţionale, urmînd ca în locul acestora Parlamentul şi Consiliul Superior al Magistraturii să desemneze cîte doi judecători.
Consiliul Superior al Magistraturii şi-a onorat obligaţia şi încă la 13 februarie 2013, prin concurs, a ales pe dnii Tudor Panţîru şi Igor Dolea în calitate de judecători pentru un mandat de 6 ani.

Potrivit Legii nr.317-XIII din 18 decembrie 1994 „Cu privire la Curtea Constituţională”, în cazul vacanţei funcţiei de judecător, Preşedintele Curţii sesizează autoritatea competentă în termen de cel mult 3 zile de la data declarării vacanţei funcţiei, solicitîndu-i să numească un nou judecător. Autoritatea competentă numeşte judecătorul în termen de 15 zile de la data sesizării Preşedintelui Curţii Constituţionale.

Astfel, Parlamentul, începînd cu 24 februarie plus 3 şi plus încă 15 zile calendaristice, adică pînă la 14 martie 2013, era obligat să numească doi judecători, în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei.

Este cunoscut faptul că art.92 din Regulamentul Parlamentului prevede procedura de alegere, numire sau de propunere a persoanelor oficiale de stat pentru a fi numite în funcţie (art.66 lit.j) din Constituţie), însă această procedură, în opinia noastră, nu mai corespunde realităţilor timpului. În statele democratice, la care s-a aliniat Republica Moldova, numirea persoanelor oficiale se face numai prin concurs, în mod public şi transparent. Drept exemplu constituie procedura de desemnare a judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova a urmat acest exemplu şi a anunţat concursul pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale cu cîteva luni înainte de a expira mandatul judecătorilor ce exercitau această funcţie. Pentru a evita nefuncţionalitatea Curţii Constituţionale, Preşedintele ei, dl A.Tănase, a anunţat Parlamentul despre expirarea mandatului a doi judecători încă în toamna anului 2012, însă acesta n-a reacţionat şi n-a întreprins nicio acţiune.

De aceea sunt cel puţin stranii opiniile unor reprezentanţi ai puterii de stat, precum şi ale autorilor unor informaţii din mass-media că, întrucît are o componenţă de 2/3, adică patru din şase judecători, Curtea este funcţională. O astfel de opinie a expus ex-judecătorul, cu un stagiu de 12 ani, şi ex-preşedintele Curţii Constituţionale, dl D.Pulbere, în ziarul „Экономическое обозрение” nr.9 din 15 martie 2013, afirmînd că „în practica noastră au fost multe cazuri, care au fost examinate şi votate cu 4 judecători”. El a conchis că actualmente Curtea dispune de această componenţă numerică: Preşedintele, dl A.Tănase, şi judecătorul dl P.Railean, numiţi în funcţie de către Guvern, precum şi judecătorii dnii T.Panţîru şi I.Dolea, aleşi de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Ce-i drept, în comentariul asupra Constituţiei (Editura ARC, Chişinău, 2012, pag.551) dl D.Pulbere afirmă: „Curtea are dreptul să se convoace în plen numai după ce autorităţile competente au numit cel puţin 4 judecători”.

Potrivit art.136 din Constituţie, Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani: doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Suntem de acord cu opiniile celor care afirmă că în perioada 23 februarie 1995 (ziua fondării Curţii Constituţionale) şi 23 februarie 2013 Curtea a examinat şi a adoptat mai multe hotărîri, avize şi decizii cu un cvorum format din patru judecători. Vom remarca însă că în toate cazurile Curtea activa în întreaga sa componenţă, fiind formată din şase judecători, desemnaţi de cele trei autorităţi. Cerinţele referitoare la formarea Curţii sunt stipulate de norme constituţionale şi sunt obligatorii pentru executare. Legislatorul a dezvoltat normele constituţionale în alin.(4) art.23 din Legea cu privire la Curtea Constituţională stipulînd: „Curtea Constituţională este în drept să se convoace în plen numai după ce au fost numiţi cel puţin 4 judecători din partea tuturor autorităţilor competente”. După ce Parlamentul va numi doi sau cel puţin un judecător, Curtea va putea delibera asupra cauzelor deduse judecăţii sale, chiar şi dacă la şedinţă vor fi prezenţi numai 4 judecători.

Situaţia actuală, cînd lipsesc doi judecători din partea Parlamentului, desemnaţi în modul stabilit de Constituţie, duce la paralizarea activităţii Curţii Constituţionale nu numai sub aspectul exercitării controlului constituţionalităţii actelor normative contestate, interpretării Constituţiei etc., dar şi, eventual, al exercitării puterii de stat, în cazul că va fi necesară constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului, confirmarea alegerilor Parlamentului, confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane etc. Adică poate avea loc o blocare a puterii în stat, iar acest lucru este inadmisibil.

Victor PUŞCAŞ,
ex-judecător şi ex-preşedinte al Curţii Constituţionale,
doctor în drept, conferenţiar universitar